Alexandru Stefanopol biografia
Alexandru Stefanopol opera literara |
| Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera |
|
STEFANOPOL Alexandru, se naste la 21 dec. I891, Rosiorii de Vede - moare in 29 oct. 1974, Bucuresti.
Prozator.
Fiul lui Constantin Stefanopol si al Alexandrinei (n. ?). Inginer silvic.
Debuteaza cu cronica dramatica in revista Cronica Moldovei (1914). Debut editorial cu volum de poeme in proza Dintr-un virfde tuf an (1937), care trece neobservat Redescoperit de Tudor Arghezi in 1945, cind ii publica, cu o prezentare elogioasa, nuvela Cilica in Revista Fundatiilor Regale (ni. 1, 1945).
Colaboreaza la Cartea vremii, Viitorul, A.B.C., Cronica Moldovei, Revista critica, Adevarul literar, Universul, Semnalul (1945, unde a fost si redactor), semnind si cu pseudonimul Stephan C. Paul, Ioachim Movila, Padurarul Melinte, Serenus. Doua volum de proza scurta (Regina balului, 1946; Povestiri pestrite, 1974) si trei romane (Hangita Tudora. Maria-sa Burduja-Voda, 1970; in mahalaua Grant, 1971) acopera activitatea unui prozator de talent, cu reale calitati de povestitor, aproape ignorat totusi de critica.
Inca de la debutul sau intirziat Alexandru Stefanopol se infatisa ca un povestitor remarcabil, format, stapin pe mijloacele sale: un erou de extractie rurala, inzestrat nativ, tinind sub forta seductiei colectivitatea (rivnit de toate femeile, invrajbeste un sat), tulburind prejudecati institutjonalizate prin habitudini domestice, va suferi santionarea colectiva: lapidarea si moartea (Cilica). O unda de umanitate comprehensiva, gorkiana, in acord cu elementaritatea nealterata a firii, invaluie traiectoria fetei sarace aleasa Regina balului, avind forta de a infrunta clevetirile si capcanele mediului provincial tiranic.
Nuvela reface cu bune mijloace narative atmosfera sufleteasca a tirgului provincial in perimetrul oltean.
Autenticitatea si firescul limbii si dialogului decid prospetimea prozelor sale scurte (o culegere cu titlul Regina balului, 1946): Prin povestirile de inceput Alexandru Stefanopol incorpora literaturii un spatiu circumscris geografic de Oltenia de nord-est, iar imaginar - universul sufletesc al tirgului provincial si al satului unei epoci revolute. Un foarte fluent povestitor, nelipsit de farmec evocativ, Alexandru Stefanopol aminteste pe V. Papilian din prozele oltenesti: paginile mustesc de aromele dulci ale unei limbi autentice, pitoresti. Sensibil la poezia si dramatismul vietii, el si-a extins apoi aria investigatiei, dedicindu-se romanului (romanul istoric si cel de observatie realista). Hangita Tudora (1970) este evocarea vietii frumoasei si destoinicei mame a lui Mihai Viteazul, concomitent a epopeii exceptionale a fiului. Autorul urmeaza izvoarele documentare (cronica oficiala a lui Radu Popescu ), reconstituind realist epoca, fara aureola epicului eroic si poematic. Maria-sa Burduja Voda(1910) este inspirat din istoria Moldovei - scurta domnie a boierului de neam, logofatul Gheorghe Stefan poreclit Burduja-Voda, rivalul lui Vasile Lupu. Autorul pastreaza aroma limbii vechi, ceremonioase, particularitatile graiului muntenesc sau moldovenesc, cu „tot desmierdul sau". Bun cunoscator al limbii rurale, Alexandru Stefanopol se arata familiarizat si cu universul periferiei urbane: In mahalaua Grant (1971) reinvie binecunoscuta mahala bucuresteana, cu intreaga ei fauna de cartier rau famat, pitoresc aliaj cromatic de mizerie si grandoare desueta, de promiscuitate si poezie frusta, eros si negustorie. Faptele sint prezentate in cea mai buna nota a realismului, fara accentele melodramatice sau excesele veriste cu care unii predecesori si-au apropiat aceasta lume. Citeva figuri memorabile, destine care se fac si se desfac, ca-n jocul firesc al vietii, reinvie o atmosfera si o epoca. Spre sfirsitul carierei, un volum de Povestiri pestrite (1974) reface legatura cu prozele inceputului. Eterogene, partial autobiografice, ele sint inspirate din climatul tirgului provincial, avind si un caracter memorialistic (fauna profesorala, universul familiar al profesiunii etc.).
OPERA:
Dintr-un virf de tuf an, poeme in proza. Bucuresti, 1937;
Regina balului. Bucuresti, 1946 (ed. II, 1968);
Hangita Tudora. Maria-sa Burduja-Voda, Bucuresti, 1970;
In mahalaua Grant, roman. Bucuresti, 1971;
Povestiri pestrite. Bucuresti, 1974. |
REFERINTE CRITICE:
Al. Piru, Panorama;
M. Marcian, in Almanahul literar, 1982.
|
