Alexandru Laszlo biografia
Alexandru Laszlo opera literara |
| Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera |
|
Laszl, Alexandru, semneaza cu prenumele dupa numele de familie.
Critic literar, eseist. De asemenea, traducator.
S-a nascut la 4 mai 1966 in Cluj.
Este fiul lui Nicolae si al Mariei Laszlo.
A absolvit in 1984 Liceul "Ady-Sincai" din Cluj si in 1989 Facultatea de Filologie din cadrul Universitatii "Babes-Bolyai". Este doctor in filologie al aceleiasi universitati.
Dupa terminarea facultatii este profesor de limba italiana la liceul "G. Baritiu" din Cluj; director al fundatiei culturale "Amici"' si director al revistei romano-italiene "Amici" (1996 1997).
In perioada studentiei a activat in cadrul cercului de poetica si critica literara al Facultatii de Filologie, coordonat de Ioana Em. Petrescu si Liviu Petrescu.
Debuteaza publicistic in revista "Romania literara" (1991). Debutul editorial are loc in 1996 cu volumul de polemici intre Icar si Anteu (Ed. Dacia).
Colaboreaza la urmatoarele publicatii: "Romania literara", "Jurnalul literar". "Contrapunct", "Luceafarul", "Steaua", "Apostrof, "Echinox", "Famili ". "Timpul", "Convorbiri literare". "Transilvania". "Euphorion". "Paradigma". "Lumea libera romaneasca", "Micro-magazin". "Observator cultural" s.a.
Dupa cartea de debut, publica volumul Orient expres (polemici. Ed. Dacia. 1999). Este si autorul unui Dictionar italian-roman (Ed. Dacia, 1999). A semnat urmatoarele traduceri: Romain Gary - Ai toata viata inainte (Ed. Univers, 1993, cu prefata si notele traducatorului): Omaggio a Dinu Adamesteanu (volum colectiv, aparut sub auspiciile Academiei Romane, Ed. Clusium, 1996); Luigi Accaitoli, Karol Vojtyla - Anul Sfirsitului de mileniu (Ed. Viata Crestina, 1999).
A ingrijit editiile: Coranul (Ed. Eta, 1991) si Paul Goma - Scrisori intredeschise (Ed. revistei "Familia", 1995). A calatorit in Italia (. . 1995).
In prezent autorul este profesor de limba italiana la liceul "G. Baritiu" din Cluj-Napoca.
Despre cartile autorului au formulat opinii critice: Gheorghe Grigurcu - Un polemist ("Romania literara", nr. 11/1997); Michaela Bocu - Parabole critico-literare ("Adevarul de Cluj", 17 mai 1997): Florin Ardelean - O raritate - debutul polemic ("Familia", nr. 6/1997); Daniel Cristea-Enachc -Polemica gaunoasa ("Adevarul literar si artistic", nr. 374/1997); Florin Mihailescu - Moralitatea polemicii ("Slcaua". nr. 1l-l2/1997); Alex. Stefanescu - Viermele din mar ("Romania literara", nr. 41/1999); Mircea Popa - Orient Expres ("Adevarul de Cluj", 9 nov. 1999). Mircea Martin. Monica Spiridon, Paul Cornea, Liviu Petrescu s.a.
Referinte critice:
"Laszlo Alexandru isi exprima propriul punct de vedere cu fiece prilej, fara ezitari sau complexe in fata autoritatii. El nu-si reprima ispita polemicii (). Nu putem, desigur, cita toate remarcile de finete interpretativa, nici toate formulele memorabile pe care le forjeaza comentatorul, dovedind un indiscutabil talent critic."
(Mircea Martin)
"D-l Laszlo Alexandru este in multe privinte, un «copil teribil» al criticii si cercetarii literare romanesti; mereu ofensiv, cirtitor sau artagos, lipsit cu desavirsire de inhibitii"
(Liviu Petrescu I
"Cred ca Laszlo Alexandru reprezinta o mare speranta a criticii literare romanesti. Sagacitatea, informatia aprofundata, stringenta analizei, talentul expresiv si, nu in ultimul rind, inconformismul sint calitatile sale deja pregnant manifestate."
(Gheorghe Grigurcu, "Romania literara", 11/1997)
"Laszlo Alexandru reuseste sa-si indeparteze rind pe rind toti prietenii sau aliatii si sa-si coalizeze impotriva sa adversari de temut. Acest lucru nu pare sa-l deranjeze insa pe autor si maniera cu care isi provoaca adversarii sfirseste uneori nu numai prin a ne amuza, ci prin a ne trezi o sincera invidie. Spiritul sau incomod si inconformist sfirseste prin a te atrage sau in orice caz te obliga sa-l citesti pina la capat. () «Polemicile» lui Laszlo Alexandru sint de fapt marturii ale preferintelor si adversitatilor sale, un incomod jurnal de idei intr-o epoca prea conformista pentru a-l intelege."
(Mircea Popa, "Adevarul de Cluj", 9 nov. 1999) |
