Alexandru Ilarian Papiu biografia
Alexandru Ilarian Papiu opera literara |
| Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera |
|
PAPIU-ILARIAN Alexandru, se naste la 27 sept / 9 oct. 1827, comuna Bezded, judetul Salaj - moare in 11/23 oct. 1877, Sibiu.
Istoric si publicist. Fiul preotului Ioan Pop Bucur si al Anei (n. Hodos).
A facut studii la scoala din Budiu de Cimpie (azi Papiu-Ilarian), judetul Mures, apoi la gimnaziul catolic din Tirgu Mures (1838-l843). A urmat cursuri de filosofie la liceul din Blaj (1843-l844) si la liceul piaristilor din Cluj (1844-l847), unde incepe si studiile juridice, continuate la Viena (1849-l852) si Padova (1852-l854), unde isi ia si doctoratul.
A luat parte la revolutia romana de la 1848 in Transilvania, jucind un rol deosebit mai ales in perioada premergatoare si in timpul adunarii de pe Cimpia Libertatii din 3/15 mai. Profesor la Facultatea ie Drept din Iasi (1855-l858), insoteste la studii, la Berlin, pe fiii boierului Panait Bals (1858-l860), apoi se stabileste la Bucuresti, ca procuror la Curtea de Casatie, consilier juridic al lui Al. I. Cuza, ministru de Jusitie (1863-l864) si avocat.
Membru al Soc. Academice Romane, din 1868, secretar al sectiei istorice, presedinte al Soc. „Transilvania". Politician pasionat si integru, luptator pe toate caile pentru drepturile nationale ale romanilor transilvaneni.
A debutat, ca elev la Cluj, in revista „studenteasca" manuscrisa Zorile pentru minte si inima (1845-l846). Preocupat inca din tinerete de istorie, lucrarile sale fundamentale sint, in acest domeniu, Istoria romanilor din Dacia superioara (185l-l852), sursa de prima mina mai ales pentru cunoasterea evenimentelor de la 1848, si colectia de izvoare comentate Tesaur de monumente istorice pentru Romania (1862-l865).
Viata si scrisul lui Alexandru Ilarian Papiu sint acelea ale unui tribun, dedicate cu pasiune fierbinte, sinceritate si intransigenta progresului poporului sau si in primul rind luptei pentru drepturi nationale a romanilor transilvaneni, inceputa prin lungul articol-program Nescari preliminarii la „Zorile pentru minte si inima", axat pe ideea iluminista a propasirii prin cultura si continuata cu o pledoarie, intemeiata pe remarcabile cunostinte de specialitate, pentru studiul limbii materne, activitatea scriitoriceasca a lui a lui Alexandru Ilarian Papiu capata repede o tenta angajata si militanta, in directa legatura cu necesitatile politice ale momentului. Articolele din prima jumatate a anului 1848 (mai ales Adresele din Mures-Osorhei, aparut in Foaia pentru :.:i.nte, inima si literatura, si Iuniu 27/15 a.c, publicat in Organul luminarei) au avut un rol covirsitor in conturarea programului politic al revolutiei romanesti ardelene, Alexandru Ilarian Papiu aducind, dintre toti ideologii transilvaneni ai momentului, contributia cea mai substantiala la elaborarea laturii sociale a programului national: lupta impotriva iobagiei. Istoria romanilor din Dacia superioara (185l-l852), proiectata initial in sase volume, din care n-au fost realizate decit doua si schitate sumar celelalte, izvoraste si ea, in mod direct, din framintarile anului revolutionar, fiind influentata, in conceptia profunda, de Balcescu.
Imaginea istoriei romanilor transilvaneni de pina la 1848 e polarizata de problema sociala a iobagiei, care, datorita conditiilor locale, se transforma in mod firesc in lupta nationala. Ca si Balcescu, desi volumul al doilea al cartii sale are un pronuntat caracter memorialistic, Alexandru Ilarian Papiu se arata interesat, in fond, mai mult de fenomenul politic si social, de radacinile si consecintele sale cele mai importante, decit de desfasurarea propriu-zisa a evenimentelor, viziunea sa depasind in mod categoric si programatic istoria de lip narativ-descriptiv. Stilul, pasionat si sententios, ca si dispunerea in pagina a textului servesc demonstratiei politice, iar portretele citorva dintre conducatorii revolutionari sau unele descrieri demonstreaza certe daruri de expresivitate literara.
Atingind, prin forta lucrurilor, probleme inca „fierbinti" si susceptibilitati varii, cartea a intimpinat nu numai pretuire, ci si rezistenta, uneori inversunata, a contemporanilor. Ea ramine, totusi, pina azi, una din lucrarile fudnamentale privitoare la revolutia trasilvaneana din . Tesaurul de monumente istorice pentru Romania, aparut in brosuri lunare in anii 1862-l865, cuprinde diferite izvoare referitoare la istoria romanilor, insotite de note si prefete care, dupa opinia lui N. Iorga, „intreceau tot ce se mai daduse pina atunci la noi si aratau ca autorul lor era un om extraordinar de bine informai, cunoscind tot asa de bine literatura nationala, ca si cea germana, latina, ungureasca a subiectelor tratate". Discursul de receptie in Societatea Academica Romana, Viata, operele si ideile lui Georgiu Sincai din Sinea (1869) demonstreaza aceeasi imbinare de rigoare stiintifica si pasiune, capacitatea nu numai de a valorifica opera unui inaintas de seama, ci si de a-i reinvia figura si exemplul si de a le pune in slujba idealurilor patriotice contemporane. Studiile lingvistice demonstreaza mai intii aderenta fata de orientarea latinizant-etimologizanta a filologilor ardeleni, mai tirziu insa, mai ales in polemica cu G. Munteanu si T. Cipariu din 1862-l863, sustine cu argumente foarte temeinice realizarea limbii literare unitare pe baza limbii populare, a ortografiei fonetice si a unei judicioase imbogatiri cu neologismele strict necesare.
Articolele cu continut social si politic (cele mai multe publicate in Romanul), ca si corespondenta, denota, pe linga calitati narative si evocatoare (ca, de pilda, in scrisoarea adresata lui Barnutiu si Laurian despre o intilnire cu Avram lancu, in 1855), si un talent remarcabil de polemist. Niciodata indiferent, dusman al inechitatii de orice fel ar fi fost ea, sincer si patimas, exagerat pe alocuri si poate chiar nedrept uneori, dar intotdeauna de perfecta buna-credinta, Alexandru Ilarian Papiu e un suflet romantic ardent si ramine un reprezentant tipic al celor mai frumoase calitati spirituale ale generatiei sale.
OPERA:
Istoria romanilor din Dacia superioara, tom. I, Viena, 1851, tom. I, ed. II, tom. II, Viena, 1852;
Independinta constitutionale a Transilvaniei, Iasi, 1861;
Tesaur de monumente istorice pentru Romania, tom. I-III, Bucuresti, 1862-l865;
Viata, operele si ideile lui Georgiu Sincai din Sinea. Discursul de receptiune. Bucuresti, 1869;
Istoria romanilor din Dacia superioara. Schita tomului III, publicata cu introducere si cu note de dr. St. Pascu. Sibiu, 1943;
Corespondenta lui Alexandru Papiu-Ilarian, I-II, publicata de I. Pervain si I. Chindris, Cluj, 1972;
Antologie, ed. ingrijita si pref., note si comentarii de C. Albu, Bucuresti, 1981. |
REFERINTE CRITICE:
N. Iorga, Oamenii cari au fost, III, 1936;
C. Albu, Al. Papiu-Ilarian, 1945;
T. Draganu, Contributia lui Al. Papiu-Ilarian la formarea doctrinei dreptului public roman, 1946;
V. Netea, in Studii. Revista de istorie, tom. XVII, nr. 6, 1964;
Omagiu lui Alexandru Papiu-Ilarian, 1969;
V.V. Grecu, in Studii de istorie a lingvisticii romanesti, 1971;
M. Zaciu, Ordinea;
C. Albu, Alesandru Papiu llarian. Viata si activitatea sa, 1977;
C. Rusu, Alexandru Papiu-Ilarian. Gindirea social-politica si filosofica. Teza de doctorat, 1977;
I. Chindris, Ideologia revolutionara a lui Alexandru Papiu-Ilarian, 1983.
|
