Alexandra Indries biografia
Alexandra Indries opera literara |
| Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera |
|
INDRIES Alexandra (pseudonimul Gloriei Maria Barna), se naste la 13 mart. 1936, Oradea - moare in ian. 1993, Timisoara.
Prozatoare si critic literar.
Liceul teoretic la Arad (absolvit in 1953); Scoala de Literatura „Minai Eminescu" din Bucuresti; licentiata a Facultatii de Lb. si Literatura romana a Univ. din Bucuresti, unde a fost colega cu Paul Goma si Sorin Titel. in 1956 a fost arestata si inchisa citeva luni pentru agitatie politica. A salvat-o de la o detentie mai indelungata Andrei Lillin.
Doctor in filologie (1979).
Debuteaza in ziarul Viata capitalei (1954); debut editorial cu romanul Saltul in gol (1973). Critic literar de orientare structuralista, afirmata prin studii minutioase despre Lucian Blaga (Corola de minuni a lumii, 1975; Sporind a lumii taina, 1981). Libertatea imaginatiei epice in stil postmodernist cistiga partida in romanele Doua-trei minute (1984) si Cutia de chibrituri (1987). Semiotica pierde teren in favoarea unei psihologii antropologice in eseurile critice din Alternative bacoviene (1984) si Polifonia persoanei (1986).
In romanul Saltul in gol (1973), Simina, greu incercata de suferinte (razboiul, disparitia sotului, moartea fetitei intr-un bombardament, senzatia de ostilitate a grupului social), vrea sa-si refaca viata alaturi de la fel de singuraticul Grigore.
Constructia romanului mizeaza pe discontinuitati (decupaje, paranteze, montaje, retrospective), ca reflex al unei interioritati agitate, in cautare de echilibru. Viata exterioara are un aspect labirintic, ca o proiectie a vietii interioare, a complicatiei psihologice, a temeri lor si obsesi i lor. Fragmentari smu 1 nu reu seste insa sa redea coerenta intregului; motivatia psihologica este si ea insuficienta. Ambitia epica, simtul problematizarii si stiinta punerii in ecuatie romanesca a doua necunoscute (doua psihologii convergente) dau cartii oarecare interes. Radicalizarea stilului epic in sens postmodernist se realizeaza cu un mai pronuntat gust al riscului si al sfidarii conventiilor in celelalte doua romane ale prozatoarei. Doua-trei minute (1984) este scris cu o veritabila jubilatie a intertextualitatii. Naratiunea, explo-rind cotidianul, experimenteaza, tatoneaza, isi regizeaza discursul la scena deschisa si se intersecteaza cu locuri comune, cu paradoxuri sau idei apartinind unor clasici sau moderni ai literaturii romane sau universale de la Miron Costin la Ph. Soliers si Roland Barthes, in citate semnalate in text. De aceea, romanul este mai mult un eseu care isi cauta subiectul. Aceeasi captivanta inteligenta epica postmoder-nista isi face jocul si in romanul Cutia de chibrituri (1987). Prima pagina a cartii anunta cu onestitate patru instante narative care vor alterna imprevizibil si derutant: ochiul cu vedere fragmentara, o necunoscuta in timpul liber, un trisor la posta hazardului si o voce alba.
Poetica postmodemista isi releva coordonatele in mod programatic: un fragmentarism ce a pierdut sensul intregului, o identitate nebuloasa supusa alienarii, cedarea initiativei personale in favoarea hazardului, jocul de-a obiectivitatea epica in numele unei libertati a imaginatiei ce trage nonsalant sforile realului in fata cititorului.
Cu rabdare analitica si tendinta spre rezolvarea observatiilor in sistem, criticul literar stie sa dezvolte toate consecintele sau implicatiile unui fapt estetic: „Dar sa nu grabim cadenta acestor pagini" - se tempereaza autoarea la un moment dat, iar indemnul la calm si stapinire de sine este definitoriu. Interpretarea sa stilistica integreaza aspectele particulare in sistemul care este noosfera si se completeaza cu ipoteze si realitati privitoare la regia textului, fie ca e vorba de abordarea tematico- structuralista a poeziei lui Lucian Blaga din studiul Corola de minuni a lumii (1975), fie ca are in vedere verbul poetului transilvanean, ca in Sporind a lumii taina (1981). Pentru ca uni versul poetic blagian este in primul rind spiritual, e bine ca termenul sa fie inlocuit cu cel de noosfera; aceasta se constituie dintr-un sistem ierarhizant al semnificatiilor si altul al imaginilor. Sistemul este dinamic, activat de dualitatea spiritual / imaginar. Prin interactiunea dintre planurile si functiile semnului poetic, se realizeazaestemele (cuvintele poetice), emblemele (simbolurile) si motivele. E analizat metodic cimpul semantic al simbolurilor fundamentale (lumina, trupul si singele, ochiul, pleoapa, oglinda etc). Regia textului urmareste dialectica particulara a conotatiilor (simetria axiala, tectonica versului, pragul liric, opozitiile).
Constelatia de simboluri nominale descrisa in Corola de minuni a lumii are o miscare perpetua, al carei motor este verbul. Imaginarul blagian are deci o sintagmatica, un mod de a se angrena al simboluri lor care nu sint simple paradigme, ci termeni in relatii complexe. Critica impresionista i se pare autoarei inapta sa defineasca specificul poeziei blagiene. Opera e un sistem semiotic, semnul poetic include diverse stratificari sau niveluri (real, imaginar, cultural, ideologic, afectiv, abisal, axiologic) — din aceste realitati decurge necesitatea criteriilor mai riguroase de analiza a poeziei, adoptarea metodelor stilistice, semiotice sau structurale, austere si obiective.
Insa, cu timpul, exegeta - „un semiotician in criza", cum a recunoscut la un moment dat - se elibereaza din plasa semioticii, simtind oboseala si rutina metodei. Noua tentatie se contureaza in Alternative bacoviene (1984) si evolueaza in sensul explorarii ipostazelor eului. Alexandra Indries citeste poezia bacoviana ca loc de intersectie a trei scriituri: simbolista, expresionista si socialista. in eseurile din Polifonia persoanei (1986), releva fundamentele antropologice ale creatiei estetice. Prin „polifonia persoanei" se intelege structura tripartita a individualitatii artistice, in care un roi esential il detin relatiile eu - tu si eu - el.
Se continua aici o sugestie data de modelul triontic teoretizat de psihiatrii timisoreni Edu-ard Pamfil si Doru Ogodescu. Exista un dinamism al eterogenitatii interioare in incercarea de a parveni la suprafata constiintei. Tezele sint veri ficate de Alexandra Indries pri n anal ize ingenioase, apl icate la personalitati diverse, de la Eminescu la M. Blecher, de la Slavici la Anton Holban sau Ion Vinea. Inteligenta postmodernista a prozatoarei se intilneste fericit cu mobilitatea intelectuala a eseistei.
OPERA:
Saltul in gol, roman, Timisoara, 1973;
Corola de minuni a lumii. Interpretare stilistica a sistemului poetic al lui Lucian Blaga, Timisoara, 1975;
Sporind a lumii taina. Verbul in poezia lui Lucian Blaga, Bucuresti, 1981;
Alternative baco-viene, eseuri, Bucuresti, 1984;
Doua-trei minute, roman, Bucuresti, 1984;
Polifonia persoanei, eseuri. Timisoara, 1986;
Cutia de chibrituri, roman. Bucuresti, 1987.
|
REFERINTE CRITICE:
L. Ulici, Prima verba, 1975: Olimpia Berea, in Orizont, nr. 38, 1975;
Brandusa Armanca, ibidem, nr. 28, 1981;
idem, ibidem, nr. . 1981;
Melania Livada, in Romania literara, nr. 17, 1982;
Elena Tacciu, ibidem, nr. 37, 1984;
A. D. Rachieru, in Orizont, nr. 36, 1984;
Brandusa Armanca, ibidem, nr. 48, 1984;
idem, ibidem, nr. . 1986;
S. Foarta, ibidem, nr. 49, 51, 1986;
idem, ibidem, nr. 2, 1987;
C. Ungureanu, ibidem, nr. . 1987;
I. Simut, in Familia, nr. 10, 1988.
|
