Alec Hanta biografia
Alec Hanta opera literara |
| Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera |
|
HANTA Alec, se naste la 22 apr. 1931, comuna Soveja, judetul Vrancea.
Critic si istoric literar.
Fiul lui Nicolae Hanta, agricultor, si al Marinei (n. Oprea).
Studii medii la Liceele „Unirea" din Focsani si „Ioan Slavici" din Panciu (1951); Facultatea de Filologie, sectia limba si literatura romana, a Univ. din Bucuresti (1955); studii de specializare in literaturile feudale la Univ. din Rennes (Franta) (1963).
Doctor in filologiecu teza Idei si forme literare la romani (1970). Cariera universitara la Bucuresti; lector de limba, literatura, istorie si civilizatie romaneasca in Franta, la Toulouse si Montpellier (1964-l966; 1968-l969).
Colaboreaza la Luceafarul, Gazeta literara, Comtemporanul, Romania literara. Revista de istorie si teorie literara etc.
Debut publicistic in Vinarul scriitor (1956); debut editorial cu volum Ideea de patrie in literatura romana (1976), urmat de „Contemporanul" (188l-l891). O revista asa cum a fost (1983) si de Idei si forme literare pina la Titu Maiorescu (1985). Premiul ..B. P. Hasdeu" al Acad. (1983).
Tentat de sinteze, Alec Hanta urmareste evolutia unor concepte, procese si programe literare asa cum se prefigureaza si se definitiveaza acestea in diferite epoci. Cartea de debut (Ideea de patrie inliteratura romana, 1976) e o astfel de lucrare, imbratisind, ca si cele ce vor urma, fenomenul literar in conexiunile sale si folosind, inlr-un demers de disciplina didactica, achizitiile de baza ale istoriei literare. „Ideea de patrie" / sentimentul patriotic este urmarit de la stadiul de constiinta etnica (in literatura veche) la acela de constiinta nationala, incepind cu Scoala Ardeleana si rotunjindu-se in „secolul nationalitatilor", al XlX-lea (T. Maiorescu')- Nu e trecut cu vederea nici patriotismul socialist. Monografia tematica a lui Alec Hanta dezvolta, intr-o documentare ampla, ideea, de mai veche circulatie, a „atitudinii luptatoare" si participative in cimpul politic a scriitorilor romani (T. Vianu), la toate marile momente ale istoriei nationale. Data fiind importanta temei, cartea devine o sinteza de ideologie literara, centrata pe dezbaterea national/universal, ro-manism/europeism. Idei si forme literare pina la Titu Maiorescu (1985) vizeaza aspecte precum aparitia conceptului de literatura, a primelor incercari de normare/canonizare (primele gramatici, retorici, arte poetice), pina la prefigurarea eclectica, in pasoptism, a programelor moderne. Pentru Alec Hanta , cel mai revolutionar moment al procesului e marcat de biruinta scrisului in limba romana, epoca eroica a cautarii echivalentelor.
O atentie speciala se arata cronicarilor si lui I. Budai-Deleanu, Alec Hanta dezvol-tind afirmatia lui D. Popovici, ca notele din Tiganiada alcatuiesc un tratat de teorie literara. „Contemporanul" (188l-l891). O revista asa cum a fost (1983), monografie cu resorturi polemice, porneste de la premisa complementaritatii revistei si a lui C. Dobrogeanu-Gherea cu revista Junimii si cu Titu Maiorescu. Pe baza documentelor si a preocuparilor publicatiei, se aduc clarificari si nuantari (de exemplu, ca publicatia ramine creatia fratilor Nadejde, nu a lui Dobrogeanu-Gherea, dar ca acesta, in contextul cultului pentru Eminescu promovat de Contemporanul, e primul critic important al poetului, asa cum V. Gh. Mortun va fi primul editor al prozei eminesciene).
Din ratiuni usor de dedus, cartea omite colaborarea lui A. C. Cuza. inainte de aceste volume, Alec Hanta a publicat o seama de articole si studii ca prefete /postfete la editii de masa si scolare, in majoritate din opera scriitorilor interbelici, si a adus contributii notabile in cercetarea relatiilor romano-franceze (Alecsandri si felibrismul, C. Cona-chi si Levizac).
OPERA:
Ideea de patrie in literatura romana. Bucuresti, 1976;
„Contemporanul" (188l-l891). O revista asa cum a fost. Bucuresti, 1983;
Idei si forme literare pina la Titu Maiorescu, Bucuresti, 1985.
|
REFERINTE CRITICE:
S. Cioculescu, in Romania literara, nr. 19, 1976;
D. Micu, in Contemporanul, nr. 19, 1976;
M. Popa si I. Marcos, in Tribuna, nr. 19, 1976;
Al. Piru, Critici si metode, 1989.
|
