Adriana Iliescu biografia
Adriana Iliescu opera literara |
Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera |
|
ILIESCU Adriana, se naste la 31 mai 1938, Craiova.
Istoric si critic literar, prozatoare, poeta.
Fiica lui Aurelian Iliescu, jurist, si a Mariei (n. Cernatescu), prof.
A urmat liceul la Craiova si Facultatea de Filologie a Univ. din Bucuresti. Doctor in stiinte filologice. Redactor la Gazda literara (1960-l962); prof. in invatamintul mediu. Debut in Viata studenteasca (1957'); debut editorial cu monografia revista Literatorul (1968).
Colaboreaza la Convorbiri literare, Ramuri, Romania literara, Tribuna. Viata Romaneasca etc Alte volum alterneaza studiile de istorie literara (Revistele literare de la sfirsitul secolului al XlX-lea, 1972; Realismul in literatura romana in secolul al X/X-lea, 1975; Proza realista in secolul al XlX-lea, 1978; Poezia simbolista romaneasca, 1985) cu beletristica (Trecuta virsta a Julietei, 1969; Domnisoara cu miozotis, 1970; Insula, 1971; Orasul, 1978; Jurnal de vacanta, 1983).
Opera Adrianei Adriana Iliescu se imparte in mod egal in doua sectoare distincte: istorie si critica literara, pe de o parte, si proza, pe de alta parte, care comunica totusi intre ele la diverse niveluri ale scriiturii. in calitate de istoric literar, interesul ei este acaparat la inceput de istoria presei: o ampla monografie a revistei Literatorul (1968) si Revistele literare de la sfirsitul secoluluial XlX-lea(1972).
Aici, autoarea procedeaza selectiv, oferindu-ne o suita de micromonografii a treizeci si unu de publicatii, alese din numarul mult mai mare al celor aparute in acest interval. Nici in interiorul fiecarui capitol Adriana Iliescu nu urmareste o descriere exhaustiva, ci una selectiva si interpretarea critica a materialului ce i se ofera. Daca in cazul unora dintre reviste, cum este Familia, in viata careia acest deceniu nu inseamna mare lucru, autoarea ne da mai mult un inventar de preocupari si un repertoriu de nume, in cazul altora sint relevate si dezbatute nuantat aspectele cele mai interesante, care dau personalitate publicatiei, cu preferinta pentru contributiile teoretice si critice.
Largindu-si aria de investigatie, Adriana Iliescu isi consacra urmatoarele doua carti studierii realismului. Realismul in literatura romana in secolul al XlX-lea (1975) urmareste aparitia si circulatia conceptului de realism la noi, dezbaterile angajate in legatura cu diverse aspecte ale doctrinei si practicii literare realiste in mai multe publicatii de catre diferite personalitati. in ciuda unor omisiuni, cum ar fi contributiile teoretice ale lui Barbu Delavrancea, lucrarea se impune prin bogatia informatiei si minuirea sigura a conceptelor. Proza realista in secolul al XlX-lea (1978) apare bogata si diversa in prezentarea Adrianei Adriana Iliescu Sint analizate, intr-o ordine cronologica aproximativa, operele unor scriitori reprezentativi, de la B.P. Hasdeu la C. Miile.
In functie de temperamentul artistic al autorului si de interferarea cu elemente apartinind altor curente literare, realismul lui Creanga este definit prin „propensiune spre fabulos", al lui Adriana IliescuL. Caragiale drept unul „de-poetizant", al lui Slavici ca „tragic si introspectiv", al lui Duiliu Zamfirescu - „clasicist si estet" etc. Aproape toate medalioanele sint citabile pentru finetea si perspectiva critica originala. Poezia simbolista romaneasca (1985) aduce o abordare cuprinzatoare, din perspective metodologice diverse, a curentului poetic dominant la sfirsitul secolului al XlX-lea si inceputul secolului al XX-lea. Autoarea si-a propus sa realizeze o morfologie a poeziei simboliste romanesti „ti-nind seama, pe de o parte, de teme si motive literare, pe de alta parte, respectind unicitatea creatiei fiecarui autor". Alaturi de „marii maestri", Al. Macedonski, D. Angliei, St. Petica, Adriana Iliescu Minulescu si G. Bacovia, sint supusi analizei toti poetii „demni de luat in seama" incadrati de obicei epocii simboliste, incercin-du-se si o recuperare a „minorilor". Proza Adrianei Adriana Iliescu este diversa nu numai sub aspectul speciilor abordate - de la schita la roman -, ci si sub cel tematic sau al formulei artistice. Primul roman, Domnisoara cu miozotis (1970). se inrudeste prin tematica si tipologie cu proza de la sfirsitul secolului trecut. Eroul, Virgil Marinescu. este intelectualul „inadaptabil", figura familiara in epica romaneasca, de la Vlahuta la Camil Petrescu. Cu Orasul (1978), formula .traditionala a romanului realist este abandonata in favoarea uneia mai moderne.
Drama epica este discontinua si ramine pe un plan secund. Personajele, numeroase, nu se impun nici unul ca protagonist, dar se retin fiecare, fie printr-o radiografie psihologica de mare acuitate, fie printr-o portretizare pregnanta sau un lirism confesiv de buna calitate. Din fragmente de viata interioara sau exterioara se incheaga atmosfera derizorie a unui oras de provincie, evocat intr-o scriitura variata sub aspect stilistic. in Jurnal ele vacanta (1983) lirismul devine dominant, Adriana Iliescu facind pasul spre poezie. Autoarea si totodata eroina Jurnalului este o tinara profesoara de limba si literatura romana, aflata in vacanta la mare. Incapabila sa se rupa cu totul de catedra si stapinita de placerea creatiei, rezolva ea insasi cele patru teme date elevilor, si de aici rezulta tot atitea sectiuni ale cartii. „In proza? In versuri? Asta am uitat sa le precizez copiilor", scrie autoarea, si astfel vor fi utilizate, alternativ, cu dezinvoltura, ambele formule. Sectiunea O zi de vacanta este un miniroman, ideea romanesca tra-versind ca o aspiratie obsesiva intreaga scriere.
E radiografierea unui sejur marin, in care elementele realului cotidian alterneaza cu reverberatiile lor in sensibilitatea si intelectul eroinei saturate de livresc. Intre poezia realului, a naturii in primul rind, si reminiscentele de lectura, se situeaza si piesele celorlalte cicluri, caracterizate printr-un lirism de buna calitate, prin bogatia si ineditul expresiei metaforice.
OPERA: Literatorul. Studiu monografic, Bucuresti, 1968; Trecuta virsta a Julietei, proze. Bucuresti, 1969; Domnisoara cu miozotis, roman. Bucuresti, 1970; Insula, nuvele, Bucuresti, 1971; Revistele literare de la sjirsitul secolului al XlX-lea, Bucuresti, 1972; Realismul in literatura romana in secolul al XIX- lea. Bucuresti, 1975; Proza realista in secolul al XlX-lea, Bucuresti. 1978; Orasul, roman, Bucuresti, 1978; Jurnale de vacanta, versuri si proza, Bucuresti, 19X3: Poezia simbolista romaneasca. Bucuresti, 1985: Cartea cu Pichi, ilustratii de Valeria Moldovan. Bucuresti, 1987. |
REFERINTE CRITICE: FI. Mihailescu, in Viata Romaneasca, nr. . 1973; D.Micu in Contempora nul, nr. 11, 1976; D. Dimitriu, in Convorbiri literare, nr. 2, 1979; C. Moraru, in Romania literara, nr. 35, 1984; M. Scarlat, in Romania literara, nr. 11, 1986.
|