Schema de actionare a masinilor electrice

Cuprins


1.1 Argument.....3
1.2 Pornirea masinilor electrice cu ajutorul amplificatoarelor magnetice......5
1.3 Pornirea si schimbarea sesnului de rotatie a motoarelor asincrone.9

- Pornirea motoarelor cu rotorul bobinat
- Pornirea motoarelor cu rotorul in colivie
1.4 Principiul si ecuatiile de functionare a motoarelor asincrone11

1.5 Scheme de lucru.......15
- Pornirea si inversarea sensului de rotatie la un motor asincron
- Pornirea automata a unui motor asincron trifazat
- Circuit diagram
1.6 Proces tehnologic de realizare a montajului al schemelor de actionare electrica......19

1.7 Biografie.....20



1.1 Argument

Stiinta este un ansamblu de cunostinte abstracte si generale fixate intr-un sistem coerent obtinut cu ajutorul unor metode adecvate si avand menirea de explica, prevedea si controla un domeniu determinant al realitatii obiective.
Mecanizarea proceselor de productie a constituit o etapa esentiala in dezvoltarea tehnologie si a condus la uriase cresteri ale productivitatii muncii. Datorita mecanizarii s-a redus considerabil efortul fizic depus de om in cazul proceselor de productie, intrucat masinile motoare asigura transformarea diferitelor forme de energie din natura in alte forme de energie direct utilizabile pentru actionarea masinilor unelte care executa operatiile de prelucrare a materialelor prime si a semifabricatelor.

Dupa etapa mecanizarii, omul indeplineste in principal functia de conducere a proceselor tehnologice de productie. Operatiile de conducere nu necesita decat un efort fizic redus, dar necesita un efort intelectual important. Pe de alta parte unele procese tehnice se desfasoara rapid, incat viteza de reactie a unui operator uman este insuficienta pentru a transmite o comanda necesara in timp util.
Se constata astfel ca la un anumit stadiu de dezvoltare a proceselor de productie devine necesar ca o parte din functiile de conducere sa fie transferate unor echipamente si aparate destinate special acestui scop, reprezentand echipamente si aparate de automatizare. Omul ramane insa cu supravegherea generala a functionarii instalatiilor automatizate si cu adoptarea deciziilor si solutiilor de perfectionare si automatizare.
Prin automatizarea proceselor de productie se urmareste asigurarea tuturor conditiilor de desfasurare a acestora fara interventia nemijlocita a operatorului uman. Aceasta etapa presupune crearea acelor mijloace tehnice capabile sa asigure evolutia proceselor intr-un sens prestabilit, asigurandu-se productia de bunuri materiale la parametri doriti.

Etapa automatizarii presupune existenta proceselor de productie astfel concepute incat sa permita implementarea lor mijloacelor de automatizare, capabile sa intervina intr-un sens dorit asupra proceselor asigurand conditiile de evolutie a acestora in deplina concordanta cu cerintele optime.
Lucrarea de fata realizata la sfarsitul perioadei de perfectionare profesionala in cadrul liceului "Elie Radu" , consider ca se incadreaza in contextul celor exprimate mai sus. Doresc sa fac dovada gradului de pregatire in meseria de ,,tehnician electronist'', cunostinte dobandite in cadrul disciplinelor de invatamant : ,,Electrotehnica" ,, Lucrarea cuprinde patru capitole conform tematicii primite.
Pentru realizarea ei am studiat materialul biografic indicat precum si alte lucrari stiintifice cum ar fi: carti si reviste de specialitate, STAS-ul.
In acest fel am corelat cunostintele teoretice si practice dobandite in timpul scolii cu cele intalnite in documentatia tehnica de specialitate parcursa in perioada de elaborare a lucrarii de diploma.
Consider ca tema aleasa in vederea obtinerii diplomei de atestare in specialitate de ,,electrician'' dovedeste capacitatea mea de a sistematiza si sintetiza cunostintele, de a rezolva problemele teoretice dar si practice folosind procese tehnologice din specializarea in care lucrez.





1.2 Pornirea masinilor electrice cu ajutorul amplificatoarelor magnetice


In unele cazuri pentru pornirea motoarelor asincrone este folosita pornirea cu ajutorul amplificatoarelor magnetice.
Ca principiu,un amplificator magnetic este format dintr-un circuit magnetic cu trei miezuri,miezul central avand sectiune dubla fata de cel lateral.Pe miezul central este prevazuta o infasurare nc ,alimentata cu curentul continuu.Aceasata infasurare se numeste infasurare de comanda. Pe miezurile laterale se prevede cate o infasurare nl numite infasurari de lucru. Cele doua infasurari de lucru pot fi legate in serie sau in paralel. infasurarile de lucru sunt alimentate cu curent alternativ. In circuitul infasurarilor de lucru se leaga inpedanta de sarcina Zs, care in cazul motoarelor electrice poate fi de exemplu una din fazele circuitului statoric al motorului.
Daca infasurarea de comanda nc nu este alimentata,impedanta infasurarilor de lucru este mare,iar curentul ce trece prin aceste infasurari este mic. Daca infasurarea de comanda este alimentata cu curent continuu, atunci peste fluxul creat de curent alternativ in miezurile laterale se la suprapune si fluxul continuu fapt care va duce la saturarea miezului si deci la scaderea reactantei circuitului.In acest caz curentul ce trece prin infasurarile de lucru va creste. Rezulta deci ca prin variatia curentului continuu din infasurarea de comanda,se poate varia curentul in infasurarea de lucru.
Amplificatoarele magnetice pot fi folosite pentru pornirea motoarelor asincrone cu rotorul in scurtcircuit atit in functie de tensiune,cat si in functie de viteza.
Este indicata schema de pornire a unui motor asincron cu rotorul in scurtcircuit in functie de tensiune.Pentru pornirea motorului se folosesc trei amplificatoare magnetice 1AM,2AM si 3AM. Infasurarile de lucru ale amplificatoarelor magnetice sint legate in serie pe cele trei faze de alimentare a statorului motorului M.Infasurarile de comanda sint legate in serie intre ele si sint alimentate de la bornele statorului motorului prin intermediul unui redresor uscat RU.Schema functioneaza in felul urmator:apasand pe butonul de pornire P,se inchide circuitul bobinei contactorului de linie L care,inchizandu-si contactele sale L1 din circuitul principal leaga statorul motorului M la retea.Deoarece in statorul motorului sint legate infasurarile de lucru ale amplificatoarelor magnetice,iar acestea au la inceput o rezistenta inductivamare,statorul va fi alimentat la o tensiune redusa .De la bornele statorului motorului este alimentat redresorul uscat RU , ce alimenteaza infasurarea de comanda ale amplificatoarelor.Pe masura ce tensiunea la bornele statorului creste,creste si curentul de alimentare a infasurarilor de comanda ,fapt care duce la scadere rezistentei inductive a infasurarilor de lucru ale amplificatoarelor magnetice,deci la cresterea tensiunii de alimentare a statorului. Cresterea tensiunii la bornele statorului duce la o noua crestere a curentului de comanda si asa mai departe pina la saturarea miezurilor magnetice .In felul acesta rezistenta inductiva a infasurarilor de lucru se apropie de zero,iar la bornele statorului vom avea o tensiune practic egala cu acea a retelei.Rezistenta reglabila R din circuitul infasurarilor de comanda este necesara pentru limitarea curentului in aceste infasurari.
Este indicata schema de pornire a unui motor asincron cu rotorul in scurtcircuit in functie de turatie. In acest scop este folosit un tahogenerator de curent continuu Tg,montat pe arborele motorului asincron. Dupa cum se vede din schema infasurarile de lucru ale amplificatoarelor sint legate la bornele statorului ce formeaza nulul,care se desface in acest scop.Infasurarile de lucru ale amplificatoarelor sint legate la bornele statorului ce formeasa nulul,care se desface in acest scop. Infasurarile de lucru ale amplificatoarelor sint legate intre ele in triunghi. Infasurarile de comanda legate in serie sint alimentate de la bornele tahogeneratorului Tg. Schema functioneaza astfel: apasind butonul de pornire p se inchide circuitul bobinei contactorului de linie L care, inchizandu-si contactele sale L1 din circuitul de forta, conecteaza statorul motorului M la retea. deoarece in circuitul statoric al motorului sint legate infasurarile de lucru ale amplificatoarelor,a caror rezistenta inductiva in momentul pornirii este mare, curentul la pornire este limitat. O data cu viteza motorului, creste si tensiunea la bornele tahogeneratorului Tg si deci si curentul ce alimenteza infasurarile de comanda. Deci, pe masura ce creste viteza motorului scade rezistenta inductiva a infasurarilor de lucru,fapt ce duce la cresterea tensiunii de alimentare a statorului. Cind motorul atinge turatia nominala, rezistenta inductiva a infasurarilor de lucru ale amplificatoarelor este practic nula si deci statyorul motorului este alimentat la o tensiune practic egala ce cea a retelei de alimentare.
Este reprezentata schema de pornire a unui motor asincron cu inele. Dupa cum se vede infasurarile de lucru ale amplificatoarelor magnetice sunteaza rezistentele de pornire R din circuitul rotoric al motorului. Infasurarile de comanda ale amplificatoarelor, legate in serie, sint alimentate la bornele tahogeneratorului Tg. Schema functioneaza astfel: apasand pe butonul de pornire P, statorul motorului este conectat la retea prin inchiderea contactelor principale L1 ale contactorului de linie L. La inceput, deoarece infasurarile de comanda ale amplificatoarelor nu sint alimentate, rezistenta inductiva a infasurarilor de lucru este mare si deci curentul va trece in cea mai mare parte prin rezistentele de pornire R. Pe masura ce motorul acelereaza, creste si viteza tahogeneratorului, deci si curentul in infasurarile de comanda ale amplificatorului magnetic. In felul acesta rezistenta inductiva a infasurarilor de lucru scade si deci o parte tot mai mare din curentul rotoric se va inchide prin aceste infasurari. Cind turatia motorului atinge valoarea sa nominala, curentul la bornele tahogeneratorului este mare, deci rezistentele inductive ale infasurarilor de lucru scad mult, devine practic nule astfel incit aproape tot curentul rotoric trece prin aceste infasurari. Rezistentele de pornire R din circuitul rotoric pot fi considerate in acest caz practic scurtcircuitate.
Avantajele principale al schemelor de pornire cu amplificatoare magnetice consta in aceea ca sint inlaturate contactele contactorului de accelerare. Acestea constitue puncte slabe ale schemelor fie din cauza uzurii dezurii destul de rapide a contactelor, fie din cauza posibilitatilor frecvente de avarii, ca urmare a faptului ca contactele sunt piese mobile, deci mai usor espuse avariilor. Intrucat in cazul schemelor de pornire cu amplificatoare magnetice scoaterea treptelor de rezistenta de pornire se face treptat, pe masura ce motorul se acelereaza, fara a fi necesara prezenta contactelor mobile,acestea scheme se numesc scheme de comutare statica.
Schemele de comutare statica gasesc astazi o raspandire din ce in ce mai mare,fata de schemele clasice cu relee si contactoare. Ele sint realizate in prezent nu numai cu amplificatoare magnetice, ci si cu alte elemente de comutare statica, cum ar fi de exemplu,circuitele logice, tiristoarele etc. In continuare vom prezenta si alte scheme de acest fel,fara a insista prea mult asupra lor, deoarece necesita o prezentare diferita de acea a schemelor cu relee si contactoare.








1.3 Pornirea si schimbarea sesnului de rotatie a motoarelor asincrone


Alegerea motorului si a modului de pornire depinde de cuplul static rezistent Mr al mecanismului de antrenat si de curentul de pornire admis pentru motor. Totodata, pornirea trebuie sa se faca fara socuri periculoase pentru elementele transmisiei.


Pornirea motoarelor cu rotorul bobinat


Motorul se poate porni la cuplul dorit prin introducerea de rezistente in circuitul rotorului. In general MpM=(1,5.1,8)Mn pentru reducerea timpului de pornire. Avand rezistenta Rp in circuitul rotoric si cupland motorul la retea, apare la s=1 (n=0) cuplul MpM care pune in miscare rotorul, punctul de functionare deplasandu-se din A catre B. Cand ajunge in B, trece pe caracteristica care are RpRp in punctul C si procesul pornirii continua pana cand punctul de functionare ajunge in punctul H corespunzator cuplului rezistent Mn al mecanismului.
Trebuie mentionat ca valoarea curentului de pornire Ip se poate reduce si prin introducerea in circuitul rotoric a unui reactante xp, pentru s=1. Dar in acest caz scade cuplul de pornire Mp, cuplul critic MkM si alunecarea critica sk, cum reiese din relatiile corespunzatoare daca se pune in loc de x02 valoarea x02+xp, si nu prezinta avantaje.






Pornirea motoarelor cu rotorul in colivie


1) Conectarea direct la retea, este utilizata curent unde retelele de alimentare si mecanismele antrenante permit acest lucru. STAS 17640-70 stabileste pentru motoarele cu puteri pana la 132KW valorile Ip=(4.7,5)In, Mp=(1,2.2,2)Mn si =1,9.2,4. Aceste date depind de fiecare motor in parte, de putere si turatie.
2) Pornirea stea-triunghi se poate aplica la motoarele care au scoase cele sapte capete ale infasurarii statorice si in care pot functiona in triunghi la tensiunea retelei trifazate la care se va cupla. Deci, un motor cu tensiunile de lucru 220-380V se poate porni stea-triunghi numai la reteaua de 220V. In momentul pornirii, se conecteaza K1 si curentul de linie este: Iyp=UI1/Zk=U1/3Zk. Daca pornirea se face diret in triunghi, curentul de linie ar fi: Idp=3Ip=3(U1/Zk)=3Iyp, adica de trei ori mai mare decat la pornirea in stea. Dar la pornirea in stea, avand o reducere de tensiune U1=U13, cuplul de pornire scade tot de trei ori si motorul nu poate porni in plina sarcina.
3) Reducerea tensiunii de alimenatre pentru reducerea curentului de pornire se mai face la motoarele mari prin folosirea autotransformatoarelor coboratoare cu una doua trepte de tensiune.

Dupa trecerea prizelor pe pozitia de tensiune minima se inchide K2 apoi K1 si motorul porneste cu tensiunea redusa.
Cand motorul ajunge la turatia normala, se trece treptat pe prizele de tensiune mai mare, si in final se deschide K2 apoi se inchide K3, alimentand motorul la tensiunea retele



1.4 Principiul si ecuatiile de functionare a motoarelor asincrone

Principiul de functionare


Se considera un motor asincron cu cate o infasurare trifazata pe fiecare din cele doua armaturi. Daca infasurarea statorica se conecteaza la o retea trifazata de tensiune si frecventa corespunzatoare ea va fi parcursa de un sistem trifazat de curenti care vor produce in intrefier un camp magnetic invartitor, cu viteza unghiulara 1. Daca armatura rotorica cere in acel moment viteza unghiulara , intr-o infasurare de faza a ei, denumita secundara, se induce t.e.m.

(A) e2=(W1-W)W2KW2cos(W1-W)t=W2WaKW2cosW2t
unde: W2 este pulsatia t.e.m. induse
2 este viteza relativa dintre campul inductor si rotor

Daca infasurarea rotorului se inchide, ea va fi parcursa de curenti, care, la randul lor, produc un camp invartitor de reactie cu o sinteza unghiulara fata de infasurarea care l-a produs:

(B) 2=W2/p=W1-W/p=1-

Fata de stator, campul de reactie are viteza unghiulara:

+2=+(1-)=1

Adica, indiferent de turatia rotorului, campul inductor si cel de reactie au aceeasi viteza relativa fata de stator. Deci, cele doua campuri sunt fixe intre ele si se pot insuma, dand un camp rezultant in intrejur. Prin interactiunea dintre acest camp si curentii din infasurari, se exercita intre cele doua armaturi un cuplu electromagnetic.
Relatia: e2=(W1-W)W2KW2cos(W1-W)t=W2W2KW2cosW2t arata ca in infasurarea rotorica sunt curenti, deci se poate exercita un cuplu numai daca e20, adica 1. In acest caz se spune ca se poate exercita un cuplu numai daca rotorul aluneca fata de campul invartitor inductor.
Aceasta alunecare, valori relative, este definita din relatia:

(C) D=(1-)/1=(n1-n)n1=(W1-W)/W1=W2/W1=2/1

unde in general, =2n si W=2


Regimurile de functionare a motoarelor asincrone

Analiza regimurilor de functionare ale motoarelor asincrone se face in functie de turatia relativa n2 a rotorului fata de campul invartitor inductor produs de stator, adica de turatia n2=n1-n.
1) La n E(0;n1), deci  E(0;1) t.e.m. indusa in conductoarele infasurarii scurtcircuitate a rotorului, e=(vxB)l, produce curentul I2, iar forta F=I2lxB, care actioneaza asupra conductoarelor, are tendinta sa accelereze rotorul catre turatia n1 a campului invartitor. In acest caz, masina primeste energie electrica si dezvolta la arbore un cuplu magnetic, functionand in regim de motor.
2) Daca turatia rotorului este nn1, deci n20 si 0, t.e.m. indusa isi schimba polaritatea, deci si I2 iar forta F se opune ccresterii turatiei "n" a rotorului. Deci, pentru mentinerea acestei turatii, trebuie ca masina sa primeasca energie mecanica si da energie electrica, functionand in regim de generator.
3) Cand rotorul este rotit in sens opus campului invartitor inductor, deci are fata de acesta turatia n2=n1+n si alunecarea 1 t.e.m. indusa produce pe I2, iar F are sens opus fata de n. In acest caz, motorul primeste energie mecanica pe la arbore sa mentina turatia n in sens opus lui F si energie electrica de la retea, sa aduca rotorul catre turatia de sincronism. Motorul functioneaza in regim de frana,.
In exploatarea motoarelor electrice sunt intalnite toate regimurile de functionare mentionate, dar regimul de baza este de motor.



Ecuatiile de functionare


Ecuatiile se stabilesc pentru marimile de faza din stator (primar) si din rotor (secundar). Ca si la transformator, in afara fluxului util care este comun celor doua infasurari exista si fluxuri de dispersie sau de scapare.
Luand aceleasi sensuri de referinta pentru curenti:
- primar - I1
- secundar - I2

ca si la transformator, ecuatiile tensiunilor pentru doua faze omologate se deduc ca si ecuatiile transformatorului, avand aceeasi forma, cu deosebirea ca U2=0, infasurarea secundara (rotorica) fiind in scurtcircuit (Rp=0) :

U1=R1I1+jx01I1-E1=Z1I1-E1
0=R2I2+jx02I2+E2=Z2I2+E2

Daca ecuatiile:
() U1=R1I1+jx01I1-E1=Z1I1-E1
(E) 0=R2I2+jx02I2+E2=Z2I2+E2 si
(F) -U2=R2I2+jx02I2+E2=Z2I2+E2
sunt formal asemenea, ca fond difera mult. Astfel, campul invartitor de la motorul asincron are fata de infasurarea rotorica pulsatia W2=p2.
Totodata, avand in vedere conventia de sume facuta pentru t.e.m. indusa de fluxurile utile in cele doua infasurari la masina asincrona, t.e.m., E1 si E2 au valorile:

(G) E1=-jw1/2.w1kw1=-j21w1kw1
(H) E2=-jw2/2.w2kw2=-j22w2kw2=E2 unde,
kw1 si kw2 sunt factorii de infasurare care tin seama de modul de repartitie a infasurarilor in crestaturi, w2=sw1, in baza relatiei (C) iar E2 este t.e.m. cand n=0, =1 si 2=1 (rotor calat)
Daca relatiile (D) si (E) se inlocuieste E2=E2 din (F) si x02=w2L02=w1L02=x02, apoi se imparte cu 0, se obtine:
(I) 0=(R2/)I2+jx02I2+E2=Z2I2+E2

Aceasta relatie corespunde unui rotor echivalent si conduce la un motor echivalent la care tensiunile si curentii din stator si rotor au aceeasi frecventa ca la transformator, dar apare rezistenta rotorului variabila cu alunecarea s definita din relatia (C) si care se va lua ca parametru. Daca relatia (I) este pentru un motor trifazat ca si statorul si se inmulteste cu raportul t.e.m. scos din relatiile (H) si (G), pentru s=1:
(J) E1/E2=(w1kw1/w2kw2)=kI
se obtine ecuatia rotorului:
(K) U1=R1J1+jx01I1-E1=Z1J1-E1
(L) 0=R2/2.I2+jx02I2+E1=Z2I2+E1
in care marimile raportate au, ca si la transformator, valorile:
R2=K2iR2
X02=K2iX02
I2=I2/K1
E1=K1E2 Z2=K2iZ2
1. 5 Scheme de lucru
Pornirea si inversarea sensului de rotatie la un motor asincron


Inversarea sensului de rotatie a unui motor asincron se face prin inversarea legaturilor a doua faze a statorului motorului la reteaua de alimentare. Practic,acest lucru se realizeaza folosind doua contactoare, unul de mers inainte L,iar al doilea de mers inapoi N. Legatura in circuitul principal a contactelor celor doua contactoare, pentru a se realiza inversarea a doua faze.
Dupa cum se observa atunci cand sunt inchise contactele I,fazele U,V,W ale motorului sint legate respectiv la fazele R,S,T ale retelei de alimentare.Cand se deschid contactele L si se inchid contactele N, se observa ca faza U a statorului este legata la faza T a retelei,iar faza W a statorului la faza R a retelei,faza V a statorului ramanand legata tot la faza S a retelei.
Contactele celor doua contactoare L si N nu trebuie sa fie inchise concomitent,intrucit acest lucru ar duce la scurtcircuitarea fazelor R si T ale retelei.
Schema pentru comanda inversarii sensului de rotatie al unui motor asincron in scurtcircuit este indicata in fig.27. Aceasta schema functioneaza asfel: dupa inchiderea intreruptorului manual In,in cazul cind se urmareste pornirea motorului in sensul inainte,se apasa pe butonul de pornire PI.Prin aceasta se inchide circuitul bobinei contactorului I,care isi va inchide contactele sale I1 din circuitul statoric al motorului.Alimentarea bobinei contactului I,prin apasarea pe butonul PI,este posibila deoarece contactul normal inchis N2 din circuitul acestei bobine este inchis, bobina contactorului N nefiind alimentata. In aceasta situatie,chiar daca se apasa pe butonul de pornire PN, bobina contactorului N nu va fi alimrntata,deoarece fiind alimentata bobina contactorului I, contactul normal inchis I2 al acestui contactor din circuitul bobinei contactorului N se deschide.
Pentru pornirea motorului in sensul inapoi, daca el se roteste in sensul inainte, se apasa mai intai pe butonul de oprire O. In felul acesta se intrerupe alimentarea bobinei contactorului I, ceea ce face ca sa se deschida contactele sale din circuitul statoric al motorului si totodata sa se reinchida contactul normal inchis I2 din circuitul bobinei contactorului de mers inapoi N. Daca acum se apasa pe butonul de pornire pentru mersul inapoi PN, se inchide circuitul bobinei contactorului N. Acesta inchizandu-si contactele sale din circuitul statoric al motorului cu doua faze inversate, va face ca motorul sa se roteasca in sensul invers celui precedent.In acest caz apasarea pe butonul PI nu va duce la alimentarea bobinei contactorului de mers inainte,intrucit fiind alimentata bobina contactorului de mers inapoi N, contactul normal inchis N2 al acestei bobine din circuitul bobinei contactorului I este deschis.
Contactele normal inchise I2 si N2 montate respectiv in circuitul de comanda ale contactoarelor de mers inapoi si de mers inainte se numesc bloccontacte.
Inversarea sensului de rotatie a unui motor de curent continuu se face inversand legaturile indusului motorului la bornele retelei de alimentare.Ca si pentru motoarele de curent alternativ,in acest scop este necesara utilizarea a doua contactoare. Contactele acestor contactoare se monteaza in circuitul indusului asa cum se indica in fig.28.Cind contactele I1,I2 sint inchise ,curentul prin indusul motorului M se va inchide de la polul + (plus) al retelei prin: contactul I1 indusul motorului in sensul sagetii 1- contactul I2 la polul - (minus) al retelei. Cand se inchide contactele N1, N2 contactele I1,I2, fiind deschise, curentul prin indusul motorului se inchide in sensul sagetii 2. Deoarece in cele doua cazuri curentul prin indus circula in sensuri diferite, indusul se va roti in sensuri diferite.
In fig.29 este data schema completa pentru comanda pornirii uni motor derivatie de curent continuu,reversibil.Pentru simplificare s-a considerat ca pornirea se face direct,fara rezistente de pornire.Functionarea schemei este analoga cu cea din fig.27. protectia motorului este asigurata prin releul electromagnetic 1RM. Ca si in cazul schemei din fig 27 si aici au fost prevazute contactele de blocare normal inchise I si N , pentru a se evita alimentarea concomitenta a contactoarelor I si N de mers inainte si inapoi. In fig este indicata schema de comutare statica pentru inversarea sensului de rotatie a unui motor asincron trifazat cu ajutorul amplificatoarelor magnetice. Dupa cum rezulta din schema in acest scop sint folosite patru amplificatoare magnetice 1AM 4AM,montate cate doua numai pe doua din fazele de alimentare a statorului motorului de la retea si anume pe fazele R si T. Cuplarea instalatiei la retea se face cu ajutorul unui contactor de linie L, in schema figurindu-se pentru simplificarea numai contactele principale L din circuitul principal al motorului.
La o examinare atenta a schemei din fig.30, in comparatie cu schema din fig., se observa ca amplificatoarele magnetice 1AM si 2AM indeplinesc in schema rolul contactorului de mers inainte I din fig. Intr-adevar atunci cind aceste amplificatoare functioneaza,motorul M este legata la retea in felul urmator: faza R a retelei prin:contactul inchis L- infasurarea de lucru a amplificatoarelor magnetice 1AM la faza U a motorului;faza S a retelei prin contactul L direct la faza V a motorului si faza T a retelei prin: contactul L- infasurarea de lucru a amplificatorului 2AM la faza W a motorului.
Atunci cand functioneaza amplificatoarele 3AM si 4AM legarea motorului la reteaua de alimentare se realizeaza astfel: faza R a retelei prin: contactul L- infasurarea de lucru a amplificatorului 3AM la faza W a motorului, faza T a retelei prin: contactul L-infasurarea de lucru a amplificatorului 3AM la faza W a motorului, faza T a retelei prin: contactul L-infasurarea de lucru a amplificatorului 4AM la faza U a motorului. Faza V a motorului ramane legata ca si in cazul precedent la faza S a retelei.
Rezulta prin urmare ca amplificatoarele magnetice 3AM si 4AM din fig. indeplineste rolul contactorului de mers inapoi N din fig. De remarcat este ca in timp ce in cazul fig. nu se admite functionarea concomitenta a contactoarelor I si N,in cazul schemei din fig., desi se inpune ca pentru mersul inainte sa functioneze numai amplificatoarele 1AM si 2AM iar pentru mersul inapoi numai amplificatoarele 3AM si 4AM,se admit totusi situatii intermediare cind se poate admite functionarea concomitenta a tuturor amplificatoarelor.In acest caz insa tensiunile de alimentare a fazelor U SI W ale motorului se vor micsora si deci motorul va functiona in regim de alimentare cu tensiuni dezechilibrate, ceea ce va duce la scaderea cuplului critic dezvoltat de motor.
Comanda amplificatoarelor magnetice 1AM si 2AM si separat a amplificatoarelor 3AM si 4AM se face prin modificarea curentilor din circuitele de comanda ale acestora cu ajutorul reostatelor de reglare R1 si R1.
Astfel, daca curentul prin infasurarile de comanda ale amplificatoarelor 1AM si 2AM este maxim, inpedantele infasurarilor de lucru ale acestor amplificatoare vor fi practic nule.Daca, in acelasi timp,curentul prin infasurarile de lucru ale amplificatoarelor 3AM si 4AM se comporta ca si cand ar fi intrerupte, iar motorul se va completa practic ca si cind ar fi alimentat direct de la bornele R,S si T ale retelei.
Situatia se inverseza atunci cind curentul prin infasurarile de comanda ale amplificatoarelor 1AM si 2AM este nul, iar prin infasurarile de comanda ale amplificatoarelor 3AM si 4AM este maxim. In acest caz motorul va fi alimentat de la retea cu doua faze inversate, adica ca si in fig. cind este in functiune contactorul N de mers inapoi.
Atunci cind curentii din infasurarile de comanda ale amplificatoarelor au valori intermediare intre zero si valoarea maxima, nu va avea loc o scurtcircuitare a fazelor R si T ale retelei, ca in cazul din fig. la functionarea concomitenta a contactoarelor I si N, deoarece in cazul din fig. intre fazele R si T se intrepun inpedantele infasurarilor de lucru ale amplificatoarelor magnetice.In schimb pe aceste inpedante vor avea loc caderi se tensiune care vor duce la alimentarea motorului cu tensiuni scazute pe fazele U si W fata de faza V , adica la alimentarea motorului cu tensiuni dezechilibrate



1.6 Proces tehnologic de realizare a montajului al schemelor de actionare electrica

1 Pozitionarea aparatului
2 Schema de conexiuni
3 Operatii tehnologice

Realizarea montajului se face parcurgand urmatoarele faze tehnologice:
- alegerea aparatului electrci in functie de puterea motorului actionat;
- verificarea functionari aparatului electric;
- pozarea aparatului electric;
- fixarea aparatului electric;
- masurarea lungimii conductoarelor;
- debitarea conductoarelor la capete;
- indreptarea - indoire - racord conductoare;
- realizarea interconexiunilor;
- verificarea functionarii schemei electrice;








1.7 Biografie




1.Adrian Bitoiu, Gheorghe Baluta , Edmond Nicolau

Practica electronistului amator

Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti 1984



2.Edmond Nicoalu, Belis Mariana

Masurari electrice si electronice

Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti 1984



3.Theodor Danila, Monica Ionescu-Vlad

Componente si circuite electronice

Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti 1984



4.Ion Cristea, Gheorghe Constantinescu