Vedenia - nuvela de Gib I. Mihăescu referat





VEDENIA - Nuvela de Gib I. Mihaescu. publicata pentru prima data in "Gandirea", nr. 15, 16, 1924, mai tarziu in volumul purtand acelasi titlu, Vedenia, Bucuresti, Editura "Cartea Romaneasca", Colectia "Gandirea", . Volumul mai cuprinde prozele: Ierni jilave, Sfarsitul, Semnele lui Danuf Scuarul, intre portelanuri, Troita, Tabloul.

Nuvelele lui Gib Mihăescu transcriu translatia de planuri dinspre realitate spre infrarealitalca pulsiunilor erotice si thanatice.

Exista in ele, cum s-a observat, doua realitati care un timp evolueaza paralel, fara sa comunice, una exterioara care nu poate influenta realitatea autentica a cului, o alta a vietii interioare autentice substituita "punerii in paranteza" a lumii concrete. Un moment de ruptura se produce, dupa care realul obiectiv capituleaza invadai de apele tulburi ale imaginarului. Aceasta perpetua glisare intre doua lumi, reala si imaginara, in profitul celei din urma, constituie modernitatea acestei proze, confirmata de nuvele si deopotriva de romanele Donna Alba si Rusoaica.

Receptarea prozei lui Gib Mihăescu a fost, cu toata modernitatea ei, contradictorie. Respinsa cu neintelegere de Lovinescu, ea n-a atras suficient interesul criticii, exceptandu-i poate, partial, pe Pompiliu Constanlincscu si Serban Cioculcscu si mai incoace pe Nicolae Manolescu, exceptand de asemeni cele doua studii monografice consacrate scriitorului.

Alteori a fost privita cu rezerve. Redescoperit tarziu, dupa 1967, inca insuficient comentat, prozatorul nu pare nici azi sa fie plasai intr-o ierarhie valorica reala. Cele mai multe nuvele ale sale pornesc de la o obsesie de ordin erotic, fixata in special sub forma geloziei sotului fata de sotia infidela care oscileaza intre doi barbati, sot si amant, fascinandu-i prin instabilitate, jocul pasiunilor si farmecul corporalitatii. Perpcssicius punea in evidenta faptul ca in aceasta proza iubirea devine chinuitoare prin misterul ei insondabil si nu prin erotomanie, prin "aventurile pasiunii carnale".

"Eternul Adam" si "eterna Eva" se hartuiesc, se infrunta permanent si se infrang prietenului Sbicrea, prin care ii vesteste ca a murit. Sosit acasa in toiul noptii, el constata ca Aurelia il insala cu propria ordonanta, soldatul Anton, lasat s-o serveasca si s-o ajute in gospodarie, si care profita de ea acum pentru intaia oara, la modul bestial, dupa ce afla de moartea capitanului. Urmarile farsei duc la un adulter involuntar si mai apoi la nebunie si crima.

Farsa se intoarce impotriva lui Naicu si-l distruge. Scriitorul adopta modalitatea narativa a analizei interioare nuantate si exacte, de o constructie impecabila, mizand pe monologul interior, dincolo insa de unele imperfectiuni lingvistice si stilistice.

In nuvele ca Tabloul. Intre portelanuri s. a. se naste neconcordanta intre real si imaginar generatoare de traume psihice. Acestea genereaza la randul lor alte imagini urmarite cu o fascinatie maladiva, ducandu-i pe eroi la stari si gesturi dementiale. Accentul cade pe trairile obsesive, pe tulburarile de vointa, pe ideile fixe, pe fobii, pe impulsurile anarhice si cetoase, unde ratiunea devine ineficienta, atata vreme cat personajele sunt constiente de anormalitatea dorintelor lor carora nu li se pot opune.



Interesul pentru inclinatiile psihice tulburi a permis referinta la Dostoievski si Leonid Andreev. Scriitorul insusi marturisea aceasta filiatie:

"Prin temperamentul meu de moldovean sunt inrudit mai ales cu scriitorii rusi. Consider si acum [1927, n.n. V. V.] pe Raskolnikov' al lui Dostoievski ca un summum de arta catre care se poate nazui in operele contemporane".



In intamplarea obsesia devine realitate, la fel in Vedenia, Tabloul, La "Grandiflora".

in care protagonistii sunt calai si victime. Gesturile lui Marius din Tabloul sunt dirijate de subconstient. El nu-si poate indeparta din minte infatisarea fascinanta a Arianci Orghidan, sotia prietenului sau pe care o iubeste in secret. Patrunde deghizat in casa acestuia, dar in locul femeii il intalneste pe sot pe care il injunghie cu sange rece. Dupa un timp, Marius se casatoreste cu vaduva Ariana. Gandul crimei comise il asalteaza insa tot mai staruitor. La un moment dat, crede ca o eventuala marturisire l-ar putea elibera de cosmaruri si de aceea ii marturiseste sotiei fapta oribila. Aceasta nu se arata insa dispusa sa-l creada, banuind pe altcineva. Psihopatologia personajului parcurge, cum critica a remarcat, trei momente obscsionalc: al eroticii, de la inceput, urmat de cel al propriei crime care atrage pe cel al marturisirii iminente, rirosul traieste aici racincan din propria culpabilitale. Eroii au constiinta caderii in pacat si instinclualitatc, Iara elanul spre o transcendenta salvatoare.

Critica interbelica a subliniat analiza profunda a seriilor de obsesii centrate in jurul sexualitatii. Registrul obsesional combina stari multiple care interfereaza. Cum afirma Vladimir Streinu, obsesia apare "preschimbata intr-un voluntarism elementar si intr-o inteligenta detectiva".



Tehnica analizei in proza lui Gib Mihăescu, constata Florea Chita in studiul sau monografic, contribuie la definirea unei modalitati artistice proprii, la un proces complicat de constituire si amplificare a obsesiilor. Investigarea subconstientului duce la efecte imprevizibile care evolueaza de la real la imaginar si de aici, mai dramatic si deformat, inapoi la real. "inchipuirea personajelor este atat de puternica, sublinia Nicolae Manolcscu, incat ea devine sub ochii nostri adevarata", constrange realitatea sa se muleze pe temeiul ci, halucinatiile personajelor tind adica sa se confirme.












Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu











Scriitori romani