Personajul din povestire este un locatar de pe Strada Depozitului, ca si alte personaje precum "eroul principal", vaduva, postasul, Nelu pompierul, macaragiul, cantonierul, invatatorul etc. Gheorghe Perian sesizeaza in aceste povestiri ale lui Vighi o intoarcere spre cotidian, spre imediat, o renuntare la dimensiunea istoricitatii:
"Personajele sale nu mai sunt angajate intr-un act colectiv, nu mai participa la mari evenimente istorice, cum au fost pentru generatia precedenta razboiul si revolutia, ci sunt absorbite de indeletnicirile lor zilnice." O alta remarca a lui Perian in legatura cu eroii de pe Strada Depozitului este ca acestia nu au o "personalitate bine determinata, care sa le confere o anumita profunzime psihologica", ei sunt "intruchipari ale unor functii sociale".
Unchiul este un nonagenar, de curand mutat pe Strada Depozitului, un personaj cu habitudini caracteristice acestei varste inaintate. Batranul nu are nimic aparte, nimic iesit din comun raportat la varsta pe care o reprezinta. Viata sa de zi cu zi se desfasoara dupa un tipic recunoscut in existenta persoanelor in etate.
Planul rememorarii catorva secvente din viata sa da o oarecare consistenta personalitatii Unchiului si justifica traiul sau din prezent. Astfel, aflam ca batranul se mutase pe Strada Depozitului dupa ce-i murise sotia, ca, in prezentul naratiunii, este vizitat doar de un nepot pentru ca fiul sau emigrase in America mai de mult, ca vanduse o casa frumoasa de pe urma careia castigase bani buni, pe care-i impartise celor apropiati. Trecutul personajului este reinviat prin dubla marturie: a naratorului si a "eroului principal" - un fel de oglinda stendhaliana plimbata de-a lungul Strazii Depozitului. Cele doua instante complementare refac episoade memorabile din existenta personajului. Asistam cateva momente la vizionarea unei pelicule vechi, a unor "fotografii ingalbenite" (Eugen Simion) pe care este surprinsa viata de cuplu a unchiului, intrerupta de comentariul eroului principal. Existenta unchiului comporta si episoade spectaculoase, cum ar fi drumul in America, acolo unde si lucrase dupa razboi. Acest episod este transformat intr-o poveste plina de aventuri, gustata de cele doua fetite ale nepotului sau. Conservatorismul este una din trasaturile definitorii ale unchiului, trasatura surprinsa in legatura cu mai multe aspecte ale traiului sau. Batranul este neimpacat cu ideea ca fiul sau se instalase in America, "nu-i placea nicidecum batranului sa vorbeasca despre baiatul de care-l desparteau dealuri nesfarsite de apa." De asemenea, hotararea categorica a batranului de a nu se muta la nepotul sau, care locuia la bloc, demasca aceeasi respingere a noului si a necunoscutului.
