publicat in anul 1830.
Subintitulat Cronica anului 1830, romanul are in centrul sau un personaj care incearca sa parvina, tip caracteristic realismului.
Seminaristul Julien Sorel este fiu de taran, ajuns preceptor in casa domnului de Renal. Umilinta indurata in casa parinteasca, continuata mai apoi, cand se vede in pozitia de subaltern din cauza originii sociale, ii declanseaza toate resorturile ambitiei, imaginatiei si dorintei de a parveni cu orice pret.
Face in asa fel incat doamna de Renal sa se indragosteasca de el. Dupa ce paraseste casa domnului de Renal si ajunge la Paris, unde va deveni secretarul marchizului La Mole, tanarul o cucereste pe fiica marchizului, Mathilde, cu care urmeaza sa se casatoreasca.
Planurile le sunt insa dejucate de o scrisoare trimisa de doamna de Renal, la indemnul duhovnicului ei.
impins din dorinta de razbunare, Julien Sorel o impusca pe doamna de Renal, ranind-o, dupa care isi regreta fapta.
Condamnat la moarte, el acuza tribunalul de faptul ca 1-a pedepsit nu pentru tentativa de crima, ci pentru incercarea de a-si depasi conditia. La putina vreme dupa moartea lui Julien Sorel, doamna de Renal, care il iubise atat de mult incat isi pusese in pericol casnicia, datorita sentimentelor puternice pe care le avea pentru el, se stinge din viata.
Rosu si Negru, titlul romanului, reprezinta simboluri pentru cele doua cariere intre care Julien Sorel a trebuit sa aleaga pentru a parveni: cariera militara (culoarea uniformelor militare din acea epoca era rosie) sau cea ecleziastica (negrul sutanelor). Julien Sorel traieste dupa caderea imparatului Na-poeon, cand restaurarea monarhiei nu-i oferea unui tanar sarac si fara origine nobila decat perspectiva carierei ecleziastice.
Julien Sorel nu este o figura de arivist ordinar, ci este un tanar ambitios, frumos, dotat cu multa inteligenta si vointa.
