RIGA CRYPTO SI LAPONA ENIGEL
Balada de Ion Barbu, scrisa in mai 1924 si publicata in primul numar al "Revistei romane" (anul I, nr.l, 1 iunie 1924), fara sa poarte subtitlul balada. Acesta apare o data cu publicarea textului in volum, in Antologia poetilor de azi (1925), alcatuita de Perpessicius si Ion Pillat, iar apoi in volumele de autor, incepand cu Joc secund (1930).
Pornind de la marturiile poetului. Ioana Em, Petrescu situeaza geneza textului sub semnul oniricului, balada fiind nascuta ca o promisiune de salvare intr-o perioada de lupta cu drogul. Poemul apartine celei de a treia etape din creatia barbiana, vazuta ca "expresionista", de Felix Aderca, "baladic-orientala" de Tudor Vianu sau ca un "elinism in decadenta" de 1.1$., fiind considerat un text de referinta in opera poetica a autorului, o piatra de hotar a universului propriu-zis ermetic: "O data cu Riga Crypto si lapona Enigel se produce separarea de lumea exterioara, luminata de claritatile soarelui si se deschide poarta catre un univers atat de interior incat orientarea in mijlocul Iui devine plina de dificultati." (T. Vianu).
Tocmai aceste "dificultati" -generale de complexitatea si incifrarea textului, precum si de ambiguizarea si dilatarea semnificatiilor - au dus la interpretari atat de diferite, incat ele pot parca, la un moment dat, chiar contradictorii.
Riga Crypto a fost citita fie ca O liricizare a legendei despre originea criptogamelor, fie ca un Luceafar eminescian cu rolurile inversate, fie ca o cufundare in domeniul proiectiilor himerice, in infrarea-litatea psihica, fie ca asimilare partiala a unui principiu gnostic (disjuntfia spirit - materie) si convertire a acestuia in viziune a unor destine paralele, fie ca un comentariu - semnificativ deformator - al nuntii umane, fie ca un basm al padurii etc. Numele Crypto (care ar putea fi raportat la denumirea unui anumit grup de plante), mediul sau de viata (la umbra, in umezeala), precum si faptul ca in final innebuneste (aidoma ciupercilor otravitoare) ar putea constitui argumentele interpretarii textului ca liricizare a legendei despre originea criptogamelor. Desi pur exterioare, aceste asemanari pot deschide calea unor sensuri mai profunde. Criptogamele (gr. kryptos-"ascuns" + gomos-"unire") se inmultesc prin spori, sugerand simbolic o existenta hermafrodita.
Pornind de aici, scenariul liric ar putea avea si un alt sens: "initierea despre o nunta neimplinita, ascunsa, esuata, din cauza ca a fost conceputa in mod necorespunzator" (Marin Mincu). Lectura baladei ca "Luceafar intors" este probabil cea mai cunoscuta; ca porneste de la un interviu acordat de Ion Barbu lui Felix Aderca, in care poetul vorbeste despre "sensul feminin al Luceafarului", dar o face referindu-se la Ritmuri pentru nuntile necesare, nu la Riga Crypto Interpretarea corecta a afirmatiei lui Ion Barbu a fost data de Marian Papahagi (Exercitii de lectura, p.70) si de Roxana Sorescu (Interpretari, p. 18-l9), semnaland identitatea astronomica a planetei Venus cu Luceafarul "feminizat". Cu toate acestea, o seducatoare simetrie a rolurilor a sprijinit comparatia cu Luceafarul eminescian. La o prima vedere, ciuperca pare a fi faptura inferioara, iar omul fiinta superioara: "ca dat existential, Crypto reprezinta subumanul, o ipostaza «inferioara» fata de termenii propusi de Eminescu" (Marin Mincu). Unicizat prin pozitia sa de riga, prin atributele eternitatii ("ia vecinie tron") si ale tineretii permanente ("de la fantana tineretii"), Crypto ar putea fi vazul si ca faptura superioara omuiui al carui destin implacabil este imbatranirea si moartea. De asemenea, a fost formulata si interpretarea care reuneste si impaca cele doua extreme: "desi inferior Enigelei (ca principiu de viata), Crypto ii este superior in absolut, ca si Luceafarul fata de Catalina. Sigur ca, reprezentant al conditiei subumane, Riga Crypto este un exponent, in primul rand, al umbrei, vegetand «in pat de rau». insa aceasta nu simbolizeaza numai amorful regn al criptogamelor, nu antreneaza in aventura intreaga specie, cum se poate observa, ci // se sustrage conditiei comune, asumandu-si individual riscurile aventurii ca si Hyperion.
Prin inchiderea in sine, Riga depaseste ciclul alterarii si degradarii materiale. El nu mai poate fi considerat doar un simbol al materiei, incompatibila eu spiritualizarea. // Oricum, chiar in regnul sau, Crypto este un «nebun» si un «naravas». E o natura singulara, manifestandu-se ciudat fata de modul comun al lumii din care face parte. Cu asemenea perspectiva, «situarea» sa simbolica este aceea a geniului fata de contemporanii mediocri. //. Riga este un daimon raportai la mediul din care provine. intr-o ordine mai abstracta, este un simbol al increatului" (Marin Mincu). Cel de-al doilea termen al fabulei lirice are, de asemenea, un statut ambiguu. Enigel reprezinta umanul, implicand evident superioritatea ontologica. Fie ca simbolizeaza spiritul (Ioana Hm. Petrescu), fie ca simbolizeaza afectul (Marin Mincu), intre lapona si riga se stabileste de la incepui o relatie antinomica. Urmarind acelasi paralelism eu textul eminescian, se poale observa faptul ca Enigel nu raspunde chemarii lui Crypto (sau raspunde, dar printr-un reriiz). 1.11 o cheama pe lata spre "somn fraged si racoare" (asadar, spre starea de increat, spre o existenta iesita din timp, abstrasa curgerii neintrerupte), la Ici cum Ilyperion o chemase pe Catalina in "palate de margean*'.