Prostia omeneasca (fragment comentat) de Ion Creanga referat



Prostia omeneasca
(fragment)


"Un om legase o vaca cu funia de gat si, suindu-se pe sura, unde avea aruncat oleaca de fan, tragea din rasputeri de funie sa urce vaca pe sura. Vaca ragea cumplit, si el nu mai putea de ostenit
- Ma omule! zise drumetul, facandu-si cruce, dar ce vrei sa faci?
- Ce sa fac, ma-ntrebi? Da' nu vezi?
- Ba vad, numai nu pricep.
- la, haramul ista e hamisit de foame si nu vre nici in ruptul capului sa vie dupa mine sus, pe iasta sura, sa manance fan
- Stai putin, crestine, ca spanzuri vaca! le fanul si-l da jos la vaca!
- Da' nu s-a irosi?
- Nu fi scump la tarate si ieftin la faina."


Fragmentul reface in stil direct scena ultimei neghiobii la care este martor personajul povestii. Folosirea dialogului dintre personaje permite reprezentarea directa si plina de viata a intamplarii mai degraba interpretate decat povestite. Astfel, actiunea castiga in dinamism, iar personajele se individualizeaza prin felul lor de a vorbi. Rolul naratorului se identifica in mare parte cu cel al regizorului ce pune in scena o situatie de viata. Interventiile vocii naratoriale noteaza gestica, mimica si reactiile ce insotesc replicile actorilor. Omul "isi face cruce" cand vede o atare prostie. Gestul sau tradeaza uimirea ironica.


Arta narativa se bazeaza pe oralitatea stilului: reconstructia originala a limbajului popular caruia autorul ii pastreaza spontaneitatea si naturaletea. Aceste trasaturi presupun cateva procedee specifice: frecventa interjectiilor si a propozitiilor exclamative, exprimarea locutionara, prezenta expresiilor idiomatice si a cuvintelor populare, familiare, sau eruditia paremiologica.

Dar rolul proverbelor nu se rezuma la refacerea stilului oral, ci raporteaza situatia de viata la un umanism popular si la o morala clasicizata de traditie.
O dimensiune importanta a discursului epic ramane umorul ce se realizeaza prin prezentarea unor situatii comice, prin limbajul personajelor.

prin caracterizari ironice. In acest text, ironia naratorului este dublata de cea a personajului martor la spectacolul vietii.

Teme de lucru:

. Explicati rolul proverbului din finalul fragmentului citat.
. Gasiti argumente pentru atitudinea ironica a personajului si a naratorului.
. in ce specie literara se poate incadra aceasta scriere: basm sau povestire? Argumentati.










Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu











Scriitori romani