Percy B. SHELLEY
biografie |
Poet romantic englez, Percy Bysshe Shelley (1792-l822) a scris poeme de mari dimensiuni (Zana Mab), poezii politice (Cantec pentru fiii Angliei), ode (Oda vantului de apus. Unei ciocarlii), piese de teatru (Elada, Caro! I).
Conceptia sa despre arta este expusa in eseul In apararea poeziei (1821), in care autorul afirma ca poezia trebuie sa aiba un rol salutar in schimbarea moravurilor sau a institutiilor, iar poetii sa devina "slujitori ai unei inspiratii tainice, oglinzi ale giganticelor umbre pe care viitorul le proiecteaza asupra prezentului".
PREZENTAREA TEXTULUI - comentariu
Prometeu descatusat de Percy B. SHELLEY |
Capodopera lui Shelley este drama lirica Prometeu descatusat (1820), reluare a unui mit antic, prelucrat inaintea sa, printre altii, de Eschil si Goethe.
in mitologie, Prometeu este un erou civilizator. Fiu al titanului Iapet, frate cu Atlas, el a plamadit omul udat cu apa si a daruit omenirii focul, furat de la zei. Ca pedeapsa, din porunca lui Zeus, Hefaistos l-a inlantuit pe stancile Caucazului, iar un vultur a fost trimis sa-i devoreze ficatul.
in prefata operei, Shelley lamureste felul in care si-a creat eroul. Prometeu este "tipul celei mai inalte desavarsiri a naturii morale si intelectuale, care, manat de cele mai curate si mai indreptatite imbolduri, nazuieste spre cele mai bune si mai nobile teluri".
Drama are patru acte. in actul I, in Caucaz, inlantuit de o stanca, deasupra prapastiei, Prometeu monologheaza impotriva lui Jupiter, cel care l-a pedepsit: "Pe mine insa, care-ti sunt dusman,/Tu m-ai facut, orbit de ura, domn/Asupra vietii mele chinuite/Si-asupra razbunarii tale vane./Trei mii de ani de ore fara somnJDe clipe masurate prin durere, -/incat sa-mi para tot atatia ani, -/Singuratatea, chinul, deznadejdea./Dispretul, - iat-a mea impa-ratie.VMai stralucita decat cea pe care/O vezi de pe-al tau tron nepizmuit/O, zeu atotputernic! De-asfi vrut/Sa-mpart rusinea tiraniei tale,/N-as spanzura acuma, pironit/De stanca asta neagra, moarta, rece./Enorma ce-i alunga si pe vulturi, -/Far-a avea In jur vreun fir de iarba/Vreo gaza sau vreun zvon de viata vie./Durerea, vai, mi-e data pe vecief/Nicio schimbare nu-i, nicio nadejde!/Si totusi rabd".
Durerea ii daduse lui Prometeu intelepciunea si puterea de a uita ura impotriva lui Jupiter. Soseste Mercur, trimisul zeului, care ii cere sa renunte la lupta. Nici Furiile, amenintatoare, nu reusesc sa-l induplece pe Prometeu, pentru ca el facuse din propria-i agonie "o stavila in calea tiranie?'.
in actul al Il-lea apar Asia, iubita lui Prometeu, si Panteea, sora ei, aflate in surghiun intr-o vale incantatoare din Caucaz. Ele se indreapta spre pestera lui Demogorgon, "un duh" cu puteri de oracol. Asia vrea sa afle cand va sosi "ora cea harazita" a eliberarii lui
Prometeu.
in actul al III-lea este prezentat Jupiter, in Cer, inconjurat de zeitati si framantat de gandul ca omul nu si-a pierdut speranta si curajul: "Supus-am lumea toata; numai omul/Mai are-un suflet, ca un foc nestins/In care ard - spre cer - mustrari cumplite./Si indoieli, bocete, si rugi/Rostite-n sila".
Soseste Demogorgon si tirania este invinsa. Hercule il dezleaga pe Prometeu, gestul semnificand eliberarea omenirii. Pamantul-Muma simte viata, bucurie si caldura prin trupul "batran, uscat si rece".
Actul al IV-lea se petrece intr-un colt de padure, langa pestera lui Prometeu. De pretutindeni curg "luminile si muzica". A sosit ziua in care s-a implinit blestemul prometeic: "Sa-nfrunti Puterea -oricat de cumplita, -/Si sa iubesti, cu-ncredere deplina./Pan-ce Speranta insasi va crea/Ravnitul tel din propria-i ruina./Sa nu te schimbi si sa nu sovai da! -/Titanule, aceasta-i slava ta -/Sa fii frumos, sibun, si liber, iata/Victoria si viata-adevarata!"
Drama lui Shelley este creata pe ideea ca numai dupa alungarea tiraniei este posibila unirea virtutii cu speranta si cu iubirea. Acest mesaj include opera in umanism.
Bibliografie:
Grigorescu, Dan - Shelley, E.P.L., Bucuresti, 1962; Shelley, Percy B. - Opere alese, studiu introductiv si traducere de Petre Solomon, E.S.P.L.A., Bucuresti, 1957.
