Proces verbal (text integral) de Ion Luca Caragiale - comentariu referat



Proces verbal
(text integral)


"Astadi Miercuri 2 Oct. anul una mie noua sute orele 1 p. m.
Noi comisarul sectiei 55 dupa reclamatia partilor si anume domnisoara Matilda Popescu de profesiune particulara menajera impreuna cu mama sa d-na Ghioala Popescu idem, domnisoara Lucretia lonescu de profesiune rentiera impreuna cu matusa sa d-na Anica lonescu de profesiune vaduva pensionara viagera si d. Stavrache Stavrescu de profesiune propietar, dupa ce l-am liberat adi dimineata de la sectie, deoarece la prima cercetare ce am facut-o aseara la fata locului pentru scandalul provenit, s-a pronuntat cu vociferari la adresa guvernului, care este un obiceiu al sau cunoscut de toti concetatenii din aceasta suburbie si in contra noastra chiar in esercitiul functiunii, transportandu-ne in strada Gratiilor No. 13 bis unde se afla imobilul in cestiune al susmencionatului propietar Stavrache Stavrescu, inchiriat domnisoarii Matilda Popescu cu mama sa pe sase luni, de la sf. Dumitru corent pana la sf. Gheorghe urmator si pe care nu-i permite a intra in posesiune numai cu arvuna fara a complecta chiria, iar domnisoara Lucretia lonescu cu matusa sa trebuie sa se mute si pretinde ca nu vrea, desi propietarul sustine ca i-a ramas pe trecut datoare 22 de lei, lasand si soba stricata, care d-sa contesteada si nu lasa nici o mobila amanet, constatand urmatoarele:


Avand in vedere ca d. Stavrache Stavrescu, propietarul imobilului din strada Gratiilor No. 13 bis, lipit in dreapta cu imobilul aceluiasi propietar cu No. 13 simplu, iar in stanga un loc viran tot al aceluiasi propietar nengradit depunandu-se fel de fel de murdalacuri de catre vecini cum si de trecatori, pentru care i s-a facut in mai multe randuri proces de contraventiune asupra salubritatii publice, iar imobilul respectiv cu No. 13 bis fiind compus dintr-o camera, o salita si o bucatarie, toate de caramida si o magadie de scanduri de lemne de foc, pe care l-a inchiriat cu contract in regula inca de la sf. Gheorghe trecut domnisoarii Lucretia lonescu pe un an, iar acum sub felurite pretexte refuda, nevoind sa considere absolut nimic.
Considerand ca domnisoara Lucretia lonescu pretinde ca este in dreptul sau deoarece in virtutea contractului cu timbru in regula, cind se stia ca are domiciliu, neasteptandu-se nicidecum, caci nu a avut macar cea mai mica somatiune iar biletul de inchiriat a fost pus ilegal si de aceea nu i-a dat nici o importanta, credand ca este numai o gluma fiindca datoria de 22 de franci nu intra in socoteala chiriei pentru ca este bani imprumutati din mana, fiind prin urmare alta chestiune, si soba nu se putea strica, fiindca a fost vara, si astfel nu voieste a evacua, desi sus disul propietar i-a dat mobilele afara oprindu-i amanet un sifonel cu oglinda slifuita in valoare de una suta douadeci de lei si o lampa sistem cu doua fitiluri de portelan cu abajur pentru suma de 18 lei, contestand patru care pretinde propietarul iar dansul sustine.
Avand in vedere ca d-soara Matilda Popescu reclama sa intre imediat in casa neputand sta cu mobila d-sale expusa la intemperii, deoarece vremea ameninta a se strica si incepand sa pice poate sa i-o ude, si se pateada fiind plus de coloare delicata, si deoarece a parasit orice alt domiciliu stiind ca a dat arvuna de cincideci de lei si ca poate conta cu siguranta iar propietarul a incuiat imobilul si a luat cheia, prin urmare nu cedeada sa lase a intra macar un lucru cat de mic pana ce i se achita tot restul chiriei in valoare de alti 50 de lei in plus peste arvuna, ca sa nu mai pata si cu domnisoara Matilda Popescu, caci s-a saturat, iar aceasta promite pe onoare cel mult peste cinci dile, adica la 1 Noiembrie.
Considerand ca din cercetarea ce am facut-o aseara, cand am fi putut pentru ca sa facem proces-verbal de ultragiu adus guvernului si noua ca agenti ai fortei publice de catre sus-numitul propietar, dar am credut de cuviinta a nu mai continua nici un scandal, deoarece ne-am marginit a duce la sectie pe provocator pana i se va trece momentele de prima furie fiindca pretindea ca pana la sosirea noastra ambele chiriase impreuna cu mama si matusa lor l-ar fi insultat si chiar l-ar fi lovit, incat de-abia a scapat spre a veni sa reclame, care noi n-am constatat fiind dus la o alta chestiune de aceeasi natura in strada Pacientii.
Avand in vedere ca dupa cum redulta din declaratiile partilor, aseara ar fi venit domnisoara Matilda Popescu in birja singura fara mobila numai cu mama sa d-na Ghioala Popescu ca sa vada cand incepe sa se mute domnisoara Lucretia lonescu si cu matusa sa d-na Anica lonescu, iar acestea au inceput sa rada spunand ca parol, dumneavoastra ati luat casa! iar la intrebarea domnisoarii Matildii Popescu ca de ce rade, vechile chiriase au raspuns ca dansele o au casa pana la sf. Gheorghe, atunci a inceput nouele chiriase sa rada, iar la intrebarea d-soarii Lucretia lonescu ca de ce rade nouile chiriase au raspuns ca dansele au dat arvuna in regula, si atunci au inceput sa caute pe propietar caci era ascuns in casa de alaturi.
Considerand ca la pretentiunile chiriaselor sus-numitul propietar a amenintat cu dare afara din casa pe d-soara Lucretia lonescu si pe matusa sa d-na Anica lonescu, caci nu le mai da casa, neplatind regulat chiria si avand chiar pe trecut o datorie de 22 de lei si soba stricata, d-na Anica lonescu exasperata a strigat sa-i crape ochii cui minte, daca datoria e de la chirie si soba nu era asa, pe cata vreme d-soara Matilda Popescu a dis ca daca se stie cu casa incurcata pentru ce face escrocherie si o mai da si la altii! iar propietarul i-a raspuns ca cu dumneata nici nu vorbesc pana nu vaz toata chiria si n-am pofta de alt bucluc, si atunci pretinde dansul ca toate chiriasele au sarit asupra-i caudandu-i lediuni.
Avand in vedere ca dupa interventia noastra pentru a impaca pe parti, am luat in cercetare si actele constatand ca in chitanta data de sus-numitul propietar ca a primit arvuna de 50 de lei pentru imobilul pe care l-a inchiriat domnisoarii Matilda Popescu nu se specifica numarul 13 bis ci dice numai 13 simplu iar amandoua imobilele sunt 'a fel identice cu deosebire ca amandoua au fata pusa altfel catra rasarit si catra apus lipite spate-n spate, pentru ocadie pentru ca sa poata sparge didul de la mijloc si sa faca un singur corp daca s-ar ivi un amator cu famelie pentru o incapere mai mare.

Considerand ca toate chiriasele promit ca in cel meii scurt termen sa achite resturile de datorii, iar chiriasele vechi sa plateasca si chiria pe semestrul urmator, care propietarul se-nvoieste, iar d-soara Matilda dice ca sametegal (Ca m'est egal (fr.) - mi-e totuna, n. n.) oi la No. 13 bis, ori la 13 simplu, caci a luat casa providoriu pana la sf. Gheorghe, iar propietarul care e becher poate sa se mute in alt imobil mai mic pe care-l are in aceeasi strada la No. 12 vidavi, unde a ramas nynchiriat pretindand amatorii ca strada de curand construita nu are canal si tramvaiu.
Avand in vedere ca in fine s-a convins propietaru1 ca e mai bine cu o mai buna manera pentru ca sa ramaie prin urmare domnisoara Lucretia lonescu cu matusa sa d-na Aneta lonescu la No. 13 bis, iar d-ra Matilda Popescu cu mama sa d-na Ghioala Popescu sa se stabilede la No. 13 simplu, si nu ramane nici cu imobilul de la No. 12 neinchiriat nemaiavand speranta dupa sf. Dumitru, deoarece fiind pe seden de iarna lumea s-a grabit si a ramas foarte multe imobile goale, care se vede in fiecare strada chiar mai la centru peste tot de inchiriat.
Drept aceea am incheiat predentul proces-verbal spre a servi la trebuinta partilor.

Comisar sectiei 55
Mitica Pisculescu"


Schita Proces verbal reuseste prin aceeasi moderna tehnica a nein-truziunii directe a vocii auctoriale (folosita, de exemplu, si in Urgent sau Telegrame) sa se constituie intr-o satira acerba a unui defect general uman - prostia suficienta, agravata de lipsa de instructie si de cultura. Totodata, ea poate fi considerata si o satira la adresa clasei de mijloc, a micului "propietar". Birocratia este o alta tara a societatii, infierata aici.
Imitand, cu precizie de fin cunoscator al tuturor straturilor limbii, stilul, marcat de blocaje si automatisme de gandire, al individului lipsit de instructie, minor reprezentant al monstruosului angrenaj birocratic, Caragiale da inca o data masura geniului sau. Prin urmare, la nivelul registrului stilistic, anacolutele, improprietatile si incongruentele semantice, redundantele de tot felul si nonsensul vor fi la ele acasa in acest text care face deliciul nu numai lingvistic al oricarui cititor.

In dorinta de a consemna toate evenimentele constatate in "esercitiul functiunii"". Mitica Pisculescu, "comisar sectiei 55", isi incepe procesul-ver-bal cu formula binecunoscuta: "Astadi Miercuri 2 Oct. anul una mie noua sule orele 1 p.m", dupa care asteptam pret de sfert de pagina urmarea logica in ordinea discursului "constatand urmatoarele". Pana la aceasta insa, dupa ce a trecut de socul greselilor de tot felul, lectorul este deja pus in tema. inaintand cu greu in relatarea comisarului, intorcandu-se de cateva ori, de multe ori in 2adar, ca sa poata reconstitui sensul celor citite, cititorul are de descifrat un adevarat cod ale carui meandre incep invariabil cu sintagmele circumstantiale "Considerand ca" si "Avand in vedere ca". Tot invariabil, aceste sintagme sunt urmate de esuari intr-un noian de amanunte, haotic acumuleate, niciodata finalizate intr-o expunere coerenta. Dupa primele asemenea "paragrafe", cititorul realizeaza ca a cauta o propozitie principala, un predicat sau o dispunere fireasca a subordonatelor este o intreprindere inutila. De aceea, pana la formula de incheiere "Drept aceea am incheiat predentul proces-verbal spre a servi la trebuinta partilor", el s-a resemnat sa treaca printr-un text de-a dreptul aiuritor.

Dovezi ale blocajelor si automatismelor de gandire sunt si nonsensurile de care este sufocat textul. Selectam, spre ilustrare, un singur exemplu. inradacinat in obisnuinta consemnarii datelor privitoare la statutul social al impricinatilor. Mitica Pisculescu noteaza constiincios: "() domnisoara Matilda Popescu de profesiune particulara menajera impreuna cu mama sa d-na Ghioala Popescu idem, domnisoara Lucretia Ionescu de profesiune rentiera impreuna cu matusa sa d-na Anica Ionescu de profesiune vaduva pensionara viagera si d. Sla-vrache Stavrescu de profesiune propietar ()" - sublinierile ne apartin. Trecand peste ilara inversiune din "de profesiune particulara menajera", asistam cu stupefactie la largirea nomenclatorului profesiilor de catre bravul comisar si nu putem sa nu ne intrebam care este specificul sau obiectul muncii pentru urmatoarele "ocupatii": "rentiera", "vaduva pensionara viagera''' si "propietar".

Altfel, trebuie sa-i recunoastem domnului comisar Mitica Pisculescu reale calitati de "povestitor". Remarcam "subtilele" (evident. in sensul de nemarcate) treceri de Ia vorbirea indirecta la cea directa, prilej cu care admiram educatia domnisoarelor "mencionate" si vastele lor cunostinte de limba franceza ("paror, "sametegar etc.) si aflam cum "propieta-rulur, "care e becher", i-a fost administrat de catre delicatele domnisoare un tratament ce i-a "caudat leahinC Data fiind bogatia de evenimente pe care le consemneaza, ne vedem nevoiti sa-i acordam bietului comisar circumstante atenuante in ceea ce priveste modalitatea de "narare" si am fi cel putin nedrepti sa-i cerem concizia si coerenta impuse de redactarea corecta a unui proces-verbal.

Teme de lucru:

. Rescrieti intregul text corectand toate greselile de limba. Selectati apoi aceste greseli, denumiti-le si grupati-le pe categorii (sintactice, semantice, lexicale etc).
. Comentati efectul comic generat de greselile de limba depistate.
. intocmiti un proces-verbal pornind de la subiectul acestei schite.