considerat "parintele poeziei engleze". A fost scrisa intre anii 1387-1400.
Povestirile din Canter-buru sunt o adevarata "comedie umana" a societatii engleze din secolul al XlV-lea..
Povestire cu cadru, realizata dupa modelul Decameronului lui Boc-caccio, dar in versuri, aceasta scriere foloseste drept pretext al povestirilor calatoria a 30 de pelerini la mormantul Sfantului Thomas Be-cket din Canterbury.
Pelerinii, reprezentanti ai tuturor paturilor sociale din Anglia acelor timpuri (cavalerul si fiul sau, scutierul, stareta, calugarul, negustorul, notarul, razesul, targoveata din Bath, popa, aprodul ele), pornesc de la hanul Tab-bard din Londra si sunt insotiti de hangiul Har-ry Bailie. Veselul si spiritualul hangiu propune ca pe drum, pentru a face calatoria mai placuta, fiecare pelerin sa spuna doua povesti la ducere si doua la intoarcere. Acela a carui poveste va fi socotita cea mai buna va primi la intoarcere o cina pe socoteala celorlalti. Chaucer nu a realizat decat 24 de povestiri.
Prologul general si prologurile diferitelor povestiri sunt cea mai vie si mai valoroasa parte a operei. Chaucer zugraveste o intreaga galerie de portrete, flecare povestitor fiind individualizat in functie de profesia si de caracterul lui. Fiecare pelerin isi deapana povestirea in functie de ideile, experienta si conceptiile lui de viata.