Autoarea si opera sa - Nina CASSIAN
|
Nascuta in 1924 la Galati, stabilita din 1985 in S.U.A., ca azilant politic, Nina Cassian a debutat in "Ecoul" in 1944, dar deprinderea de a scrie versuri i se formase din copilarie. Asa dupa cum biografia sa artistica e completa (poeta are studii de filologie, a urmat Conservatorul de Muzica si Arta Dramatica, de asemenea cursuri de pictura; s-a afirmat ca pianista, scriind si muzica de camera), tot astfel poezia sa acopera variate formule lirice, de la "poezia cotidianului" la "poezia ludica" si "poezia cerebrala", facand sa transpara - nu ca laitmotiv, ci mai degraba ca o conditie a sensibilitatii sale artistice - dragostea, "blanda aventura", "dar al destinului".
Volumul de debut, La scara 1/1, aparut in 1947, este o pasionanta cautare a permanentelor liricii moderne, de la Rimbaud la Mallarme, de la Max Jacob la Christian Morgenstern si "clasicii interbelici" romani (Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Ion Barbu).
Cartile perioadei 1948-l953 {Sufletul nostru. An viu noua sute saptesprezece. Horea nu mai este singur. Tinerete) sunt, dupa marturisirea autoarei, "adaptarea mea (chinuita, dar parcursa cu deplina buna-credinta)" la imperativele politice ale vremii - "o grava pierdere de sange artistic, intr-un amestec de adeziune, anxietate si contrarietate".
Publicat dupa acest moment de ruptura din cariera poetei. Varstele anului (1957) este un volum gandit ca "un jurnal pastelat organizat pe un criteriu calendaristic" (Emil Manu), fara ca pastelul autoarei sa aiba structura de poem descriptiv.
Volumul urmator. Sarbatorile zilnice (1961), aureoleaza poetic experientele simple ale cotidianului.
Iubirca-integrare in cotidian e celebrata in volumul Spectacol in aer liber, subintitulat "o monografie a dragostei" (1961). in 1963 ii apare volumul Sa ne facem daruri, iar in 1965 Disciplina harfei. "Monografie a dragostei" este poezia autoarei si in cartile urmand acestui volum: Destine paralele (1967) si Marea conjugare (1970). Poeta isi aduna cele mai bune pagini din creatia sa lirica in volumul Cearta cu haosul, aparut la Editura Minerva in . Intelectualizarea expresiei descopera limitele notionale ale limbajului, se joaca ironic cu ele, iar luciditatea si cerebralismul preschimba sentimentul in stare de constiinta.
"Avand asimilate achizitii de sensibilitate si de expresie apartinand suprarcalis-mului" (Comei Robu, in Dictionarul Scriitorilor Romani, A - C), Nina Cassian da frau liber fanteziei in opera sa atat de intinsa si de variata. Disponibilitatea ludica, "o valenta care s-a materializat clar si cu rafinament de-a lungul intregii creatii, este exersata cu virtuozitate in poemele scrise in limba «sparga», unde artificiul formal patrunde in aria limbajelor imaginare prin inventarea unui idiom fictiv, pasaresc, «care sa sune totusi romaneste»" (Cornel Robu).
Prezentarea textului - Poezii in limba sparga - comentariu
|
Un NOU LIMBAJ POETIC
In continuare ne vom referi la cateva poeme scrise in acest limbaj nou, cuprinse in volumul Cearta cu haosul (1993) - antologate din Loto-Poeme (1972) si Jocuri de vacanta (1983) -, selectie revazuta si adusa la zi de autoare. Cuvintele care alcatuiesc noul idiom se prind intr-o hora originala a jocului. Spectacolul nu este doar amuzament si fantezie, ci el trimite chiar la probleme existentiale. Jocul poetic devine astfel o noua cale pentru a descoperi eul care se ascunde sub haina ludicului. Chiar daca nu am cunoaste titlurile poeziilor, nu ar fi greu sa ne dam seama la ce se refera acestea. Cine n-ar realiza ca versurile "Custulita, custaneata./voitan de sambinica./sambineata,/fetitul
Cinere,/fetelite sa-i fie trinele./de sambineata s-a goitatjarva si-a turnutatjsuza noua a carmotat" reprezinta o "oratie de nunta", sau ca ,Areu, areu/lortul mai mildra, mai setau/AIna mai hagara-n laie,Zveltul mai lil se-mbilaie. // Areu, ar eu/cine a fost manileu:'/Cine a runs colitele/langa develnice nete?" fac referire la un "bocet"? Atmosfera de veselie din prima poezie citata este sugerata de verbele "au zambat", "am chiultunat" (al caror sens nu-i greu de identificat in context): ,JSi-n pasarii dejoare./au zambat cu totii la/chiultunoare/si am chiultunat in sus/pana la fiiifus,/pana ce laii s-au drugit/si coroavele s-au prefarit". Numarul invitatilor si categoria sociala se exprima foarte clar in strofa a doua: "Mare zerca au licurat/doua sute de beliferi./o suta de belifori/din cei mai belifari/numai nepoti de ghiulan"'. In versurile din "bocet", sentimentelor de veselie le iau locul cele de tristete. intrebarile retorice primesc un raspuns in ultima strofa: ,Areu, Areu/lortul nu mai e setau". intr-un alt text. Sonet, care este o poezie elegiaca (ne dam seama de specia literara prin forma poeziei, aspectul elegiac fiind inteles prin mesajul transmis), apare tema curgerii timpului, conturata in ultimele doua strofe: "Dar azi mai tumnarie-mi pare stena/cu care golful feric m-a clauns/si zura-i neda. mult elenteena //Doar vit si astrichie-n telehuns./Imi zurnuie. sub moafe, melidena/si linfulzurnuie, rauns, prauns"
"Veritabile descantece sau exorcisme ludice" (Cornel Robu), poemele scot la iveala o poeta foarte talentata, inventiva, mereu in cautarea unei noi formule artistice, necon-sacrandu-se niciuneia, "oricat de reusita s-ar fi dovedit ea". Autoarea insasi precizeaza, in prefata antologiei Cearta cu haosul, ca principiul de unitate al operei sale il constituie "vocatia ludico-protestatara": "Fara sa fac o judecata de valoare, cred ca am sarbatorit limba romana pe cat mi-a stat in puteri, in sonurile si dinamica ei, de la susur la orgia de litere si pana la inventiile in «sparga». Poate ca aceasta este si principala trasatura de unire a variatelor mele carti, de la debut si pana in ziua de azi".
Oratia (text integral)
"Custulita, custaneata,
voitan de sambinica,
sambineata, felitul
Cinere, fetelite sa-i fie trinele,
de sambineata s-a goitat,
arva si-a turnutat,
suza noua a carmotat,
cuflatlita s-a altat.
Mare zerca au licurat
doua sute de beliferi,
o suta de belifori din cei mai belifari,
numai nepoti de ghiulari.
Si-n pasarit de joare,
au zambat cu totii la
chiultunoare
si am chiultunat in sus
pana lafilifus,
pana ce laii s-au drugit
si coroavele s-au prefarit.
Si chiar fetitul
Cinere, fetelite sa-i fie trinele,
s-a ochelit pe-un dal, pe-un dai
Logodal, si noi cu totii, maraotii
cu ferinda, gorinda cu firioana,
goriana zicem multi ani
sa traiasca Bion si Bioana!"
|
