Apare In Familia, nr. 29, 11/23 sept., 1866, p. intai a revistei.
in ed, Ibraileanu, C. Botez si G. Calinescu: la sanu-i.
cei dese - in loc de: celei dese. La Eliade, in Serafimul si heruvimul:
Eu vaz in tine pe pazitorul
Vechii restriste cei stramosesti.
La Bolintineanu, in Preda Buzescu:
Ei se bat la raza stelei cei de foc
si in Sie insusi:
Focul stelei cei ceresti.
Expresiile si rimele: sanu-i de crin - par ebenin, le-a folosit Eminescu si in O calarire in zori (v. 74 si 76).
La Bogdan-Duica si Perpessicius: Si face de uita.
in 1866 si titlul Speranta insemneaza mult. in toata poezia lui Alecsandri, Bolintineanu, Sihieanu, Deparateanu nu-l aflam. Poezia Speranta, scrisa de Creteanu in 1849, a fost publicata numai in voi. Patrie si libertate, din 1879. Poezia a fost pusa in raport cu Hoffiiung de Schilier. (CC. Giurescu, Geneza poeziei "Speranta" a lui Eminescu, in Revista istorica romana III, 1933, p. 266.) Asemanarea de fond este numai in ideea comuna ca speranta aduce mangaiere. Schilier scrie despre speranta, ca sentiment al fiecarei varste, pe cand Eminescu are in vedere categorii sociale: inchisii care sufera, mamele ce isi strang copiii la san, marinarii pe marea in furtuna, credinciosii intr-o viata dupa moarte. La Schilier, ideea propriu-zisa este dezvoltata rapid intr-o strofa care-i incadrata intre altele doua despre generozitatea sperantei.
