Apare in ms. 2254, f. 85v. Chendi publica o parte in Samanatorul din 22 iunie 1903 si apoi in intregime in ed. sa. Poezii postume, 1905. Reorganizata, in ed. Perpessicius, voi. IV, p. 458; note in voi. V, p. 564 si urm. Titlul dat de Chendi.
O nota a lui Eminescu: "Lunatecii fac luna o zana,.dandu-i un imperiu de vointa si capricii".
Poezie interesanta, daca o privim in ansamblul operei lui Eminescu, deoarece da pe fata inca de pe acum inclinarea poetului de-a transpune in versuri teme din popor. Este o productie cu nimic inferioara celor similare, ca inspiratie, din Doinele lui Alecsandri.
in v. 16 avem "Daina" pe care trebuie sa-1 luam ca nume propriu. Nu este vorba de "dama" lituana, desi, la sfarsitul anului 1868, Eminescu putea avea cunostinta si despre aceasta din conferinta lui Hasdeu cu subiectul: identitatea de origine a dacilor si lituanienilor.
Eminescu se arata aici cunoscator al credintelor si superstitiilor populare. Mintea lui se va fi imbogatit si cu ceea ce putuse citi in culegerea de povesti populare romanesti publicata in 1845, la Stuttgart si Tiibingen, de fratii Schott, Walachische, Marchen. in una din povesti, luna (Die Sina, d.i. Diana) apare zburand si vanand prin nori, insotita de un alai de vrajitoare (p. 296).
Daina este prefacerea populara a numelui Diana.
in schita unui poem Genaia, de prin 1868-1869, reapare numele Dainei, alaturi de alte numiri, care ne fac sa credem ca Eminescu organizase cu fantazia lui o mitologie si o cosmogonie cu aparenta populara. Si o doina a Dainei avea sa fie scrisa dupa modelul poeziei lui Schiller, Klage der Ceres. (Vezi si Comentarii eminesciene, Bucuresti, 1967, p. 82 si urm.)
