Poezia ONDINA (Fantezie) - Comentariu referat





Pentru aceasta compozitie, poetul a utilizat-o alta intitulata Serata din acelasi ms., f. 3v.-7v.

Amandoua compozitiile sunt datate: oct. 1866. Ondina a suferit prefaceri ulterioare, i s-au adaos exercitii marginale si, in aceasta versiune, a intrat, in parte, intr-o compozitie de mai tarziu, Eco, din ms. 2259, f. 210-215, 207, 216-218 si 82-85. intregul material in ed. Perpessicius, voi. I, p. 454 si urm.; p. 471 si urm, si voi. V, p. 26 si urm.

Ondina are si un titlu ulterior: Ecoul din fereastra. Reproducem poezia asa cum este la transcrierea prima, caci numai sub aceasta forma isi pastreaza independenta fata de Eco.

Publicand, in Vointa nationala, din 25 dec. 1904, si in Poezii postume, 1905, o Ondina combinata din diferite variante, Chendi o pune in legatura cu literatura romantica si cu legenda despre zana Loreley, exteriorizata artistic in poezia lui Heine. Motivul este de circulatie larga. Ondina este o eroina a mitologiei germane si scandinave si, ca zana a adancimilor apelor, atrage pe pescari si pe cei care trec pe maluri si-i duce in palatul ei de cristal.

La Motte Fouque a scris Ondine (1811) cu o eroina indragostita de un muritor, pentru care primeste sa fie, si ea, muritoare. Partea de romantism, gustata mult de epoca, este aceea in care Ondina sufera in dragostea ei si-si gaseste linistea in moarte. Dupa lucrarea lui La Motte Fouque s-au compus opere de Hoffmann (1818) si de Lortzing (1845). Sub aceeasi influenta este Gautier in L'Ondine et le Pecheur (1841) si Jean Giraudoux in Ondine (Paris, 1939). Motivul a inspirat pe Puskin intr-un poem, dupa care A. Dargomyjski a compus Rusalka (1856). in literatura romana avem un motiv asemanator in Sirena lacului de Asachi, sub influenta lui Adam Mickiewicz (dupa D. Caracostea). D. Dascalescu a publicat in Zimbrul, din 6 dec. 1851, o barcarola, Ondina. Numele i-a devenit familiar lui Eminescu si prin nuvela Undine de Fernando Fcnneberg, aparuta in traducerea Lucretiei Silvianu, in Familia, din 12/23 sept. 1866 si urm. A putut sa-1 cunoasca si din La Trilby Zburatorul, balada lui Hugo, tradusa de C. Negruzzi.



Ondina apare ca personaj in variantele compozitiei amintite, dar si-n fragmentul'in proza Umbra mea (ms. 2255, f. 184-185) sub numele de Onde: "Onde, zisei eu incet netezindu-i parul ei de aur. Onde, stii tu ceva, vino cu mine in luna, vom trai asa de fericiti acolo, neconturbati de nimeni, tu pentru mine, eu pentru tine, din visurile noastre vom face castele, din cugetarile noastre mari cu miliarde de unde, din zilele noastre veacuri de fericire si de amor." (vezi D. Murarasu, studiu introductiv la Eminescu, Scrieri literare, Craiova, 1935, p. XXIX). Motivul Ondinei strabate si in Muresanu. varianta din 1876.

Versurile, usor prefacute, intra in compozitia Eco.

intr-o nota, Eminescu precizeaza: "Regele Lynos".

in Familia, din 17/29 iulie 1866, V. Ranta Buticescu incepe publicarea unui articol mai lung Datinele poporului roman, in care este vorba si de "Lin Lin marmalin" (vezi ed. Perpessicius, voi. I, p. 250). Este posibil ca Eminescu sa fi cunoscut studiul lui Odobescu din Revista romana, 1861, Rasunete ale Pindului in Carpati. in care autorul urmareste tema Linos in literatura greaca si latina si o pune in legatura si cu Miorita. De aici isi ia V. Ranta Buticescu datele pentru articolul din Familia.

Si in Die Gotter Griechenlands de Schiller: "Linus Spiel tont die gewohnten Lieder"
Arpe, cantece, serali, muzica sferelor: vezi si nota la La mormantul lui Aron Pumnul, v. 13. in Noaptea XXIII. Young scrie si despre armonia sunetelor care strabat spatiile ceresti si farmeca auzul. in Fausi, partea a Ii-a, actul I, Mefistofeles catre astrolog: "Du kennst den Takt, in dem die Steme gehn"
Pentru cantecul - v. 139-162 - care poarta titlul Cantul Casandrei, avem si o forma independenta, cu titlul Cantecul lautarului, ms. 2259, f. 39v.-40, de prin 1871:











Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu











Scriitori romani