Ciomele poeziei sunt in ms. 2262 f. 52 52v., de unde se poate afla ca versurile erau adresate artistei italiene Carlotta Patti, venita in turneu si-n Romania, in drumul ei spre Constantinopol, in 1869.
in forma definitiva, in ms. 2259, f. 26 26v. Partea I publicata de Chendi in Poezii postume, 1905. Partea a Ii-a n-o publica, socotind-o "poezie confuza". Amandoua partile in ed. Perpessicius, voi. I, p. 480; IV, p. 35 si note in voi. V, p. 45 si urm.
Dupa cum se vede din ms. 2262, Eminescu avea intentia sa scrie un Sonet la Carlotta Patti, dar in loc de acesta a compus doua poezii de omagiere a artistei. A incercat si un alt ritm, pentru care avem exercitiile in ms. 2262 pe aceeasi pagina:
Dar te-aud tu ce prin lume
Treci ca gandul cel de aur,
Ce-un poet cufruntea-n laur
O viseaza. Nu-i artista o scanteie Pe un val amar.
Nu-i reflectul unei zee.
Ci e zeea chiar.
Te-am vazut, o. stea iubita
Ce ca lebada cernita
Canti pe-a vietii mal de flori
Carlotta Patti, sora mai mare a Adelinei, dupa turneuri stralucite in Statele Unite, Anglia, Belgia si un succes imens la Paris, in 1867, in Carnaval de Venise, a dat concerte in Austria si apoi, in drumul spre Costantinopol, s-a facut cunoscuta si publicului din Bucuresti (19 martie 1869 si in zilele urmatoare). in Romanul din 12 martie 1869, sub titlul Carlotta Patti, se scrie: "Bucurestiul, aceasta capitala orientala, care din zi in zi cu o repeziciune necrezuta isi intinde renumele in lumea intreaga, a fost pe rand vizitata de toate celebritatile artistice contemporane. Aceea care o va vizita acum este din acele care au avut intotdeauna cel mai stralucit succes. Nu este un instrument pe care excela, fie chiar pana la perfectiune, domnisoara Cartona Pani; darul divin al unei voci adorabile si al maiestriei celei mai rare a cantarii este partea ce a facut darnica natura acestei cantatrice celebre.
D-ra Patti va fi insotita in calatoria sa de d. Teodor Ritter, pianist compozitor, de d. Sarasate, prim violin de la Conservatorul din Paris, de d.Marochetti. bariton, si de Gallois, organist acompaniator, toti artisti foarte recunoscuti si distinsi. Vom avea dar rara ocaziune de-a auzi nu numai o celebritate ca d-ra Patti, dar inca o societate intreaga de artisti alesi"
Articolul se repeta in nr. din 14 martie. in nr. din 18 martie se anunta ca concertul va avea loc in ziua de miercuri, 19 martie la Teatrul National. in nr. din 22 martie, la Foita Romanului, apare un articol nesemnat. Domnisoara Cartona Patti, din care aflam ca o multime imensa a venit sa cunoasca pe marea artista. Ritter si Sarasate canta cu succes in duetul din Wilhelm Teii. La pian este Gallois, care acompaniaza pe Patti in Cavatina din Linda. Se executa la pian Gavotte et musette de Bach si Le Tourbillard de Ritter. Urmeaza o arie din Lucrezia Borgia, cantata de Proni, si Reminiscentele din Marfa, la vioara, executate stralucit de Sarasate. Dupa pauza, Carlotta Patti uimeste publicul cu Ave Maria: "Apoi perdeaua se ridica din nou pentru a ne face s-auzim Ave Maria, executata cu adevarata simplitate a rugaciunii de diva, de d-nii Sarasate si Ritter". Se executa dupa aceea romanta din Balto in Maschera si Quatuorul din Rigoletto, urmate de Cantul braconierului de Ritter, Carlotta Patti face publicul sa vibreze pana la entuziasm cu La festa si Un eclat de rire.
"Emotiunea era auzibila pe cat si vizibila. Ochii luceau, inimile bateau si o dulce soptire trecea prin toata sala pana la caderea cortinei, care anunta sfarsitul concertului." in nr. din 22 martie se anunta ca va avea loc si un al treilea concert dumineca, 23 martie, si ca d-ra Carlotta Patti isi exprima gratitudinea pentru publicul bucurestean.
In nr. din 24 martie se anunta ca ultimul concert Carlotta Patti va fi marti, 25 martie.
Date despre concertul Carlottei Patti si relatarile presei vezi si in ed. Perpessicius, voi. I, p. 507; voi V, p. 45 si urm., si de asemenea in Jurnal de lector, completat cu "Eminesciana", Buc, 1944, p. 213 si urm.
Traiam in doina trist-a voinicului de munte.
