Emil Garleanu
In "Biblioteca Iasilor" au aparut cateva poeme inedite ale lui Eminescu. Totul dovedeste ca n-au fost revazute niciodata de marele nostru poet, ca au fost scrise cam pe la finele vietii, intr-o epoca turbura. Socotim, totusi, ca o fericire publicarea acestor manuscrise din bibliotecile Academiei Romane, pentru ca altfel admirabilele versuri albe din Demonism nu ar fi fost cunoscute niciodata. In Demonism ne apare sufletul trist, razvratit si invis al Demonului, intrupare a progresului. Amaraciunea ce se degajeaza din acest poem e caracteristica si va trebui luata in consideratie de orice viitor cercetator a noilor izare de cunoastere a pesimismului lui Eminescu. Dar tot atat de interesant e poemul Mitologicale unde glumeste intr-un mod ciudat pe socoteala uraganului, crai batran ce s-a imbatat, si care ras de munti si de codrii se-ntoarce in castelul lui de stanci de-si atarna coroana de pe cap: si in cui o atarna, de sclipeste in noapte frumoasa si rosa ca un fulger. Nu ne putem opri a reproduce urmatoarele imagini: "iar luna, o closca rotunda si grasa, merge pe a cerului aer moale si albastru si lasa urmele de aur a labelor ei stralucind ca stele" {Mitologicale) si "intr-un loc crapata bolta de granit de cauti prin streasina de codru pana sus, unde in ceruri lin pluteste luna. Ea-i o regina tanara si blonda, in mantia-i albastra instelata, cu manile-nainte pe-al ei piept de neaua Trece luminand cu ochii albastri, mari, prin straturi inflorite de nori, ce ii ofera roze de purpur, crinii de argint; din cand in cand cu mana-i argintie ea rupe cate o floare si o arunca jos pe pamant" (Mirodonis), amandoua admirabile perle de fantezie. Dar despre aceste poeme m mai rbi.
