Personajul romanului psihologic apare descris in noua structura a romanului modern ca fiind o individualitate, se respinge ideea de tipologie specifica romanului traditional. La nivelul textului, imaginea fiecarui personaj e relativa si multipla, intrucat se formeaza in urma mai multor perspective. Fiecare personaj e definit pe baza focalizarii interne, imaginea acestuia fiind redata din marturisirile proprii sau din relatarile celorlalti.
Titlul romanului "Patul lui Procust", scris de Camil Petrescu, exprima tema prin sensul conotativ al acestei expresii. Astfel, personajele din roman intruchipeaza simboluri intr-un spatiu al nepotrivirii, care se opun drumului spre cunoastere, spre adevar si care au tendinta de a trai sub influenta unor constrangeri prestabilite.
Fred Vasilescu este fiul milionarului Tanase Vasilescu-Lumanararu, fiind vazut din exterior ca un exponent al inaltei societati din acea vreme. Datorita faptului ca are un tata bogat, Fred apare intr-o postura privilegiata, frecventand lumea mondena, unde, datorita milioanelor tatalui sau e considerat de ceilalti ca fiind o persoana superficiala si insensibila. Pe de alta parte, prietenii si femeile il simpatizeaza si il admira.
In notele de subsol ale romanului, autorul prezinta in mod direct portretul moral al lui Fred- un tanar "deosebit", delicat, cu o mare capacitate intelectuala si care are un caracter de invingator. Portretul fizic este realizat tot de autor, dar la sfarsitul romanului, in "Epilog II". Fred era un tanar blond, cu ochii verzi, un mare sportiv, "cu miscari mladioase".
Conform lui Nicolae Manolescu, Fred e un personaj superior din punct de vedere al iubirii, insa nu se incadreaza in totalitate tiparului, intrucat el traieste drama unei iubiri imposibile.
Fred accepta la indemnul autorului sa scrie despre framantarile sufletului sau. Ceea ce il determina insa pe Fred sa-si inceapa jurnalul este insa dorinta de a intelege cum a fost posibila o relatie intre George Ladima si Emilia Rachitaru. Paralel cu relatarea si analizarea acestei relatii, Fred isi impartaseste si experienta iubirii pentru doamna T. Astfel, el incepe sa-i cunoasca mai bine pe ceilalti, descoperindu-se totodata si pe sine. De asemenea, constata ca nu a procedat corect, judecandu-i pe ceilalti in functie de propriile principii sau ca imaginea lor nu era completa.
In urma cu patru-cinci ani, cand Fred dorea sa-si decoreze apartamentul pe care tocmai il achizitionase o intalneste pe doamna T, proprietara unui magazin de mobila, de care se indragosteste. Fred o iubeste pe D-na T, dar datorita prezentei Emiliei in viata sa, ii e frica sa se implice intr-o relatie serioasa, din teama de a nu afla mai tarziu ca ea ar putea fi o alta Emilia. D-na T. insa, se implica inca de la inceput in relatie si reuseste prin iubirea pe care i-o poarta sa-l transforme, sa-i induca o alta perspectiva de a vedea viata; schimbarea este recunoscuta si de Fred atunci cand realizeaza cat de afectat este de iubirea fara speranta a lui Ladima.
Descoperind superioritatea fiinte iubite, Fred traieste un complex de inferioritate, motiv pentru care se pune pe el pe primul loc. Cazut in capcana propriului orgoliu, Fred prefera sa o piarda pe doamna T, decat sa se schimbe el (Nicolae Manolescu). Drama personajului provine din vanitatea exagerata a acestuia, care il impiedica sa se daruiasca in totalitate iubirii, sacrificadu-si astfel fericirea.
O alta persoana importanta din viata lui Fred este George Ladima, pe care il intalneste prima data la Techerghiol. Ladima este singura persoana in care Fred simte ca poate avea incredere si careia ar fi fost dispus sa-i marturiseasca motivul pentru care refuza iubirea d-nei T. Fred incepe in scurt timp, sa-l admire pe Ladima, incearca sa-l ajute, oferindu-i o slujba la ziarul "Veacul".
Doar in momentul in care citeste scrisorile primite de Emilia de la Ladima, Fred isi da seama ca Ladima era altfel fata de cum il judecase el anterior, si mai mult, realizeaza ca se poate identifica cu soarta acestuia, considerand ca destinele lor sunt similare. Descoperind tragedia lui Ladima, care iubise femeia nepotrivita, Fred Vasilescu se regaseste pe sine in iubirea neimplinita cu doamna T. Incercand sa inteleaga motivul sinuciderii lui Ladima, Fred se identifica in trairile acestuia si regreta ca nu a avut puterea sa-l inteleaga, decat .
Accidentul sau este la fel de enigmatic, precum si moartea lui Ladima, lasand loc la multe interpretari. Inainte de a avea accidentul, Fred isi lasa toata averea prin testament doamnei T si trimite manuscrisul jurnalului sau autorului. In ciuda faptului ca era o persoana importanta a marii societati, moartea lui Fred e redata intr-un articol scurt de ziar, fiind tratata cu indiferenta, semn ca multe dintre tainele unei existente ramin nesolutionate odata cu disparitia persoanei respectie.
Fred Vasilescu traieste un complex de inferioritate al barbatului, e nevoit sa se supuna formei fixe a unui pat al lui Procust. Este un personaj complex prin gandirea si valorile pe care le are, original prin faptul ca isi pune "probleme care ii tortureaza" viata. Tehnica de realizarea a acestui personaj este una moderna: reusim sa surprindem cateva trasaturi ale caracterului sau, in functie de mai multe perspective oferite de Maria T. Manescu, autor, prietenii sai. Autocaracterizarea realizata de Fred este de asemenea elocventa in incercarea de a surprinde meandrele felului sau de a fi. Dincolo de analiza psihologica, de introspectie si de toate tipurile de caracterizari, Fred Vasilescu este un personaj care nu se lasa descoperit in toate resorturile personalitatii sale complexe, reprezentand la nivelul romanului lui Camil Petrescu tipul intelectualului, dar in acelasi timp o individualitate care nu suporta incadrarea intr-o serie.
