PARADISUL STATISTIC - Al doilea volum de povestiri al lui Ion Calugaru, publicat in 1926, Tipografia "Reforma Sociala", Bucuresti, si ilustrat cu desene in tus de M. H. Maxy. Aparut cand autorul sau avea numai 24 de ani, la trei ani dupa povestirile cu tematica rural-patriotarda din Caii lui Cibicioc, Paradisul statistic, tributar experimentelor avangardiste, propune o viziune fanlast-abstracta fundamental diferita. De altfel, trei dintre proze suni publicate intai in "revista de sinteza moderna" "Integral": Printul papal (nr.2, I aprilie 1925) purtand subtitlul Psihism automat si retiparit in "Adevarul literar si artistic", VII, nr.302, 19 septembrie 1926, cu indicatia "Din Paradisul statistic", Miliardar ("Integral", I, nr.4, 1 iunie 1925), cu titlul Adevar conic Basm mecanic si Polcovnicul stacojiu ("Integral", I, nr.6-7, octombrie, 1925).
Alte trei texte (dezmintirea lui Salari, Paradisul statistic, Yla Ynia D 'Ynya) vad lumina tiparului pentru prima data in volumul din 1926, in timp ce toate celelalte apar astfel: Doamna Lot in "Adevarul literar si artistic", VII, nr.300 din 5 noiembrie 1926, cu precizarea "din Paradisul statistic; Ochii, in "Universul literar" XLII, nr.30, 25 iulie, cu subtitlul Schita de razboi: Visele din vis ale lui llia Davidovici, in "Universul literar", XLII, nr.34, 22 august .
In 1971 apare o antologie cu titlul Paradisul statistic, in care din volumul din 1926 lipseste Polcovnicul stacojiu.
Ilustrare a conceptului de arta sintetica pe care incearca sa-l explice si sa il materializeze programul constructivisto-integralist, volumul Paradisul statistic nu poale fi inteles in afara manifestelor avangardiste aparute in "unu", "75 HP", "Contimporanul" si "Integral", unele dintre ele scrise (chiar daca nu intotdeauna semnate, in spiritul anularii _ individualitatii promovat in epoca) de I. C Intr-unul dintre aceste articole-manifest, publicat pe prima pagina a primului numar din revista "Integral", Ion Călugăru sintetizeaza obsesiile generatiei sale plasate "definitiv sub zodie citadina", intr-o proiectie caleidoscopica a unor "artisti- seismografe" ce, "predicand esenta expresiei finale", functioneaza diafragmat dupa regulile sublimate in triada "inteligenta-filtru, luciditate-surpriza. Ritm-viteza", Astfel, nevoia de a soca prin necanonicitatea imaginii si prin mecanica precipitata a evenimentelor exacerband experienta imediata si "vointa vietei din totdeauna, de pretutindeni", notatia sacadata, telegrafica de tip jurnalistic sau anihilarea cliseelor imaginarului colectiv prin escaladarea orizontului de asteptare al cititorului receptat ca "spectator", toate fac parte din recuzita avangardista a tanarului auto-modelat de credinta in noile "psiho-fiziologii". Rezultai al unei asemenea tendinte de a se inscrie "in fals impotriva traditiei, istoriei si legii", Doamna Lot, proza ce deschide volumul dinamitand coordonatele motivului biblic, impune, in fapt, programul scriitorului care, cu o definitie aplicata de el insusi lui Max Jacob, "boteaza, inedit, lumea.
Cu nume celebre din istorie". Din aceasta imbinare a ineditului cu istoria, Ion Călugăru da nastere unui text cu notatii rapide, care, in succesiunea lor cinematografica, aglomereaza fapte si schiteaza portrete construite din linii geometrice simetrizate, de desen cubist. Schema narativa clasica, subminata de asociatiile surprinzatoare si de punerea in abis a referintlor biblice, alterneaza "povestea" cu descrierea, intr-o enumerare sinusoidala de verbe si adjective proliferate futurist. Om al timpurilor noi, "avut si burlac", "Lot urzea mereu retele de comunicatii, tesea paienjenis peste tara. Prins in angrenaj de trusturi, imobilizat in preocupari financiare, isi rezervase un simplu cont curent sentimental, pentru putine si intamplatoare aventuri.
Niciodata nu s-a gandit c-ar putea ajunge, bunioara, ctitor de familie, alfabet de semintii, indrumator de triburi." indragostit de naivitatea Seforei, viitoarea "doamna Lot", o rapeste si se casatoreste cu ea.
Prezentarea interiorului casei celor doi este revelatorie pentru estetica asociatiilor incompatibile de tip lautreamontian: "o leasa-hamac in care dormeau cateva piei de jder si sacali, pe jos, cateva ulcioare scobite in piatra, un telefon si un ibric electric cu priza." Ironia autorului, slichiuind nu numai sabloanele traditiei maritale, demiti-zeaza programatic. Sefora, covarsita romantios de "incomensurabilul anotimp de meditatie na-roada", isi multiplica tristetea ascultand gramo-foanele cu "umblet cu aripi, in cant, o dulceata prostanaca de lapte de cocos si de serbet de trandafiri" si, intr-o sarcastic-bovarica plictiseala, ajunsa in Sodoma, "targ frumos si vesel [] inca o ingramadire de pietre cubice", danseaza si calareste in piata publica. Trecerea ingerilor, "in razie" prin Sodoma, grabiti sa prinda "expres-funicularul" care sa-i urce la cer, da prilej dezavuarii unor noi tipare: "Madame Lot suferea mocnit de plecarea lor. Anii se mineralizasera peste ea, in straturi de obezitate sentimentala. Ravnea dupa un vis nedefinit, ceva care gadila, o durere subtila care curge in muschi []. ingerii erau o scara in ascensiune spre o priveliste deasupra platoului cotidian si ". Finalul, interpretand literal o metafora, dupa procedeul urmuzian, noteaza sec, in stil reportericesc dezgolit de orice comentariu valorizant sau afectiv: "Cand au vrut s-o trezeasca, au observat ca e de creta". Aceeasi formula a demitizarii dezvolta si proza in regim fantastic-macabru Dezmintirea lui Satan. Neutralizarea potentialului evazionist al temei romantice a dedublarii, prin intruziunea ferma a rationamentului clucidant ("ordinea fiintei mi s-a intrerupt, soparla care-si lasa coada, traiam dublu: cu epiderma in solemnitate citadina, launtric, la diapazonul unei razmeritc-stihic [] ma orientez, ma caut, ma conving), sau deconcertarea cititorului refuzat comunicarii cu autorul ("era un ras care planta copaci si incendia livezi, desi pentru intelectul altuia expresia nu are inteles, viziunea e cu neputinta de conceput") fragmenteaza discursul fantastic dupa aceeasi tactica a inferentelor subversive care atrag finalul tezist demascator: "M-am incredintat insa ca fiinta noastra nu e inzestrata cu tactilitate proprie. Supliniti inteligenta cu mitul, sunteti maimute dezgustatoare. De aceea v-as ruga: nu-mi oferiti atribute, nu ma devalorizati cu valva voastra! Spune-le oamenilor ca ma prefer Satan -fara mit.[s. a.]".