in Familia, nr. 14,15/27 mai 1866.
in privinta versificatiei, Anghel Demetriescu (loc. cit., p. 363) a aratat ca Eminescu este sub influenta lui Bolintineanu din poezii ca Gulfar si Fata din dafin.
in ceea ce priveste fondul, O calarire in zori dezvolta si tema romantica numita de francezi "la chevauchee", pe care-o avem si-n Visul (in Suvenire) de Alecsandri si 8 mart (Lacramioare) de acelasi poet.
Sclipinde, iar mai incolo in v. 22: saltande, forme de participiu cu rol de adjectiv.
Rima: san-rubin, la Bolintineanu, in Ziua onomastica (1865, Diverse).
De lacrimi tezaur. Dizlocarea atributului este frecventa la Bolintineanu. Ex.: de paseri suave cantari (O fata tanara pe patul mortii). Vezi si G. Bogdan-Duica, Eminescu, Poezii, ed. cit.. Introducere.
Chioris este zeita florilor la greci, identica cu Flora de la latini. Eminescu stie ce reprezinta Chioris din G. Reinbeck, op. cit., p. 106. intr-un studiu recent. Rolul primilor ani de scoala in formarea intelectuala si artistica a lui Eminescu (in Rev. de pedagogie, nr. 6, 1964), losif Antohi arata ce elemente de mitologie a putut cunoaste Eminescu din cartea lui Reinbeck. Fara indoiala, de aici stie despre Chioris, ca si despre Eco si despre chiparos ca arbore de doliu. Dar Diana, Endymion, Venus Anadyomene, Hyperion si miturile poetice in legatura cu aceste fapturi ii vor fi dat impuls imaginatiei dupa lecturi de nivel mult mai ridicat si dupa cunostinte de arta din muzee straine.
Cantecul are ritmul si versul din O noapte la Alhambra de Alecsandri. (Radu Manoliu, Izvoarele motivelor, din Preocupari literare, nr. 4, 1 aprilie 1936.)
Forra de optativ cu infinitivul amplu se foloseste corect numai cand auxiliarul se pune dupa verb: zburare-as.
In intreaga poezie sunt multe neologisme: ebenin, gigantic, balsam, divin, roze, bucle, tand-., confie. Eminescu avea in Bolintineanu un exemplu (P. V. Hanes, Eminescu incepator. Buc, 1931).
Se poate admite ca adolescentul Eminescu urma calea societatii vremii, cu pasiune pentru limba si cultura franceza. I.M. Rascu a scos in evidenta multimea neologismelor in scrierile de inceput ale poetului (Ecouri franceze in opera lui Eminescu, In Alte opere din literatura romana. Buc, 1938, p. 176).
I se cere lui Eminescu sa urmeze ortografia de la Familia, dupa cum se vede clar din comunicarea la "Posta redactiunii": "Cernauti. M.E. Vom primi toate cu bucurie, numai te rugam ca, incat se poate, sa scrii dupa ortografia ce o urmam si noi" (nr. din 15/27 martie 1866).
Poezia se afla si-n ms. 2259, f. 35v.-37., datata 1866. Titlul: O calarire-n zori. Poetul renunta la forma: ziori din Familia. Scrisa pe curat prin 1870, a fost supusa ulterior Ia unele modificari, de ex. strofele 2, 9 si 19 sunt barate cu creionul. Fata de textul aparut in Familia, aceasta forma de ms. este diferita in numeroase locuri si constituie o varianta pe care-o dam in intregime:
