NUNTA LA ISTRU 16 mai 1912



A. Steuerman - Rodion

Eminescu ramane pana astazi, cantaretul prin excelenta al Basarabiei. Chiar in momentul cand, la inaugurarea statuii lui Stefan - eca inaintea iesanilor ura marelui Voied, incepe prin a ge pe urma provinciei din stanga Nistrului.

De la Nistru pan' la
Tisa Tot romanul su-mi-s-a.
Ca nu mai poate strabate
De-atata strainatate.

Din Hotin si pan' la
Mare Vin muscalii de-a calare.
De la mare la Hotin
Mereu calea ne-o atin;
In imaginatia lui aprinsa, poetul avea uneori viziunea unui sangeros si crunt razboi pentru redobandirea Basarabiei. Vedea pe fratii moldovenilor intinzand bratele peste Prut si chemand ajutor:

Auzi! departe striga slabii
Si asupritii catre noi:
E glasul blandei Basarabii.
Ajunsa-n ziua de apoi.
E sora noastra cea mezina.
Gemand sub cnutul de calmuc,
Legata-n lanturi de-a ei mana.
De streang tarand-o ei o duc,
Murit-a? Poate numai doarme,
Si-astepata moartea de la cani?
La arme. La arme, dar, romani!
In una din poeziile postume - tiparita in "Biblioteca lasilor" - poetul mai vede

L-a Isterului rape.
Acuma este nunta
Si cantul ei de aur
Nu pot a-l destepta.

Ca Romania de astazi nu mai ia parte la Nunta de la Nistru, e de sine inteles. Ne spune poetul pricina:

Sute de ani statut-au
Stapani pana la Nistru,
Luptand cu Rasaritul
Cu cuibul cel sinistru.
De unde vin in roiuri
In veci renascatoarc
Limbi spurcate si rele.
Barbarele popoare
Prin neagra vijelie.
Ce vajie si bate,
Sfarmandu-se la graniti
De ziduri de cetate.
Sta neclinitit Moldova
Tesand la panza vremii.
Viteji-i erau ftii
Si purtatorii stemei.
Cei datator de lege
Si-asezatori de datini,
Luminc din luminc,
Musatini din Musatini.

Nu e destul ca oameni
De-origina barbara
Mosia-n jumatate
Nemernic ti-o furara.
Ca intre Prut si Nistru
Pe-olatclc batrane
Domnesc pe neam si tara
Calmuci cu cap de cane,
A caror mutra sluta
Si-adanc dobitoceasca
N-o-ntrece decat doara
Inima lor ciineasca?
Nu e destul c-acolo
In neagra-ntunecime

Copin-si blestem soarta
Neascultati de nime.
Ca cnutul ii zdrobeste?

Nici o indoiala ca in manuscrisele inca necunoscute, ramase pe urma genialului poet, s-ar mai fi gasind si alte productiuni lirice inchinate Moldovei subjugate de peste Prut, - al carei cantaret pururi induiosat, pururi datator de emotiuni, de infiorari si de relta ramane Mihail Eminescu.