Moartea unui artist - drama in doua parti de Horia Lovinescu referat





MOARTEA UNUI ARTIST - Drama in doua parti de Horia Lovinescu.

Piesa a fost scrisa in jurul anului 1960, premiera absoluta avand loc la 15 aprilie 1964, pe scena Teatrului National "I. L. Caragiale" din Bucuresti. Textul apare in volum, la liditura Eminescu, in 1975.

Asa cum reiese si din marturisirile autorului, care insotesc volumul din 1975, piesa este, in buna masura, rodul unei incercari de a transpune, "in forme mai mult sau mai putin subtile", cateva cunoscute motive mitice (Mesterul Manole, Miorita), intr-o "dramaturgie moderna". Legenda Mesterului Manole ii furnizeaza lui Horia Lovinescu indeosebi acele dezvoltari tematice legate de ideea sacrificiului in arta; pentru protagonistul dramei, Manole Crudu care este, la randul sau, asemeni eroului din balada, un creator, mai precis un sculptor -problema se pune in primul rand in termenii "egoismului monstruos" de care el trebuie sa dea dovada, in relatiile cu cei din preajma.

Preocupat in exclusivitate de sine si de arta sa, Manole Crudu nu se poate, in consecinta, imparti si pentru altii, ceea ce il face sa para lipsit de suflet, atat in raporturile cu fiii lui (Vlad, de pilda, il acuza in mod fatis: "Da, ai fost atat de absorbit de munca dumitalc, toata viata, incat nu ti-a mai ramas timp sa te gandesti si la altii De fapt, intre noi si animalele din casa n-ai facut niciodata vreo deosebire.

Cand erai bine dispus, dupa lucru, se intampla sa ne ridici de pielea gatului, ca pe niste pisoi, si sa ne saruti. Dispuneai sa avem mancare, haine, bani, dar la drept vorbind, niciodata n-ai stiut ca ai fii. Nu izbuteam sa te interesam.

Cel mai gaunos bloc de marmura a fost totdeauna, pentru dumneata, mult mai important decat noi"), cat si cu femeia iubita, aclrita Claudia Roxan (care, la randul ei, ii aduce invinuiri: "Vrei! Toata viata ai facut ce-ai vrut tu. Numai ca acum e vorba si de vointa mea. Nu vreau sa ma casatoresc cu tine, Man. Nu tin deloc!"). Orice artist marc - vrea sa spuna li. L., printr-o trimitere nu doar la mitul Mesterului Manole, ci si la acela al Doctorului Faust - este un om care nu poate sa apartina decat artei sale. Pe de alta parte, Moartea unui artist se vrea o prelucrare a unui alt motiv mitic cunoscut - de care scriitorul marturiseste a se simti obsedat - acela al Mioritei.



Datele motivului mitic sunt mobilizate in legatura cu nemasurata "spaima de moarte", sub stapanirea careia se gaseste Manole Crudu, dar prin extrapolare, in legatura cu spaima de tenebre, in general.

In aceasta directie, in drama lui Horia Lovinescu se contureaza o puternica infruntare intre doua atitudini opuse fata de moarte, atitudini ce vin din partea a doi creatori de arta: Manole Crudu, pe de o parte, si fiul sau, Vlad, pe de alta.

In ceea ce ii priveste pe primul, avem de-a face in chip manifest cu o atitudine de tip "mioritic", desi cu unele nuante specifice; fara a ignora teroarea omului in fata mortii (dovada sta, intre altele, si ultima creatie a lui, un grup statuar, despre care Vlad sustine ca "nu e o plasmuire omeneasca, ci contrariul ei, un obiect de panica, o negatie palpabila. insasi moartea" si pe care sculptorul decide finalmente sa il distruga), Manole Crudu crede cu tarie ca mesajul artei trebuie, totusi, sa fie, in esenta, unul solar, strabatut de o anumita nota de seninatate si impacare, un mesaj care sa cufemizeze moartea, in maniera mioritica ("Pur si simplu cred in demnitatea umana si stiu ca, in imensitatea unui univers ostil sau indiferent, unica solutie pentru om e de a ramane cu inversunare fidel lui insusi, de a rezista fricii de abis, de a se bate impotriva necunoscutului si de a castiga teren pentru ordinea lui umana").

Vlad, mai putin receptiv la mesajul mioritic, recomanda, dimpotriva, o arta care sa nu eludeze, ci sa incerce a privi in fata ororile subconstientului ("Stiu ca in fiecare din noi exista o zona de fund, obscura si nedefinita, in care se deschid ciudate guri de pesteri").

In cele din urma, Vlad parc totusi convins de superioritatea atitudinii mioritice si a crezului soiar, de care se lasase calauzit tatal sau, de-a lungul unei intregi cariere artistice; in orice caz, Vlad da o mana de ajutor la distrugerea "monstrului" nascut de sculptor, inaintea sfarsitului.


De o remarcabila rigoare a constructiei, dezvoltand in sens personal unele motive de sorginte mitica, Moartea unui artist ramane una dintre dramele cele mai tulburatoare din teatrul romanesc contemporan. EDITII: Moartea unui artist, piesa in doua parli. Bucuresti, 1975; Teatru. 2 voi., Bucuresti, 1978.












Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu











Scriitori romani