Cronica: \"Letopisetul Tarii Moldovei de la Aaron Voda incoace\" (1595-l6611
\"Letopisetul Tarii Moldovei de la Aaron Voda incoace\" (1595-l661)
continua cronica lui Grigore Ureche si, spre deosebire de acesta, Miron Costin este martor si uneori participant la evenimentele relatate, conferind astfel continutului un plus de adevar istoric, de obiectitate si responsabilitate, deoarece \"eu voi da seama de ale mele cate scriu\". Dominat de sentimente patriotice, Miron Costin isi exprima deznadejdea ca Moldova cadea din ce in ce mai mult \"sub puterea turceasca, iar luptele interne si externe macinau tara: \"nu sunt vremurile subt carma omului, ci bietul om subt vremi\".
Cronicarul realizeaza ini memorabile consacrate domniilor lui Vasile Lupu si a lui Gheorghe Stefan. Impresionante sunt cateva evenimente ilustrate cu un adevarat talent literar, cum ar fi nunta domnitei . Ruxandra, fiica lui Vasile Lupu, cu Timus, fiul hatmanului cazacesc, precum si descrierea invaziei lacustelor, dupa care nu mai ramasese \"nice frunza, nice iarba\" in biata Moldova.
Iubirea de tara face din Miron Costin un istoric obiectiv ce militeaza - pe parcursul intregii cronici - pentru dreptate si adevar, indiferent de sentimentele lui fata de un domnitor sau altul. Miron Costin considera asuprirea otomana ca o cumplita nenorocire pentru tara si doreste eliberarea Moldovei de sub jugul turcesc. El vorbeste cu indignare despre \"pantecele turcilor fara fundu\", dar este neincrezator si pesimist prind eliberarea tarii de sub stapanire straina.
Stilul este mai literar decat la Grigore Ureche, presarat cu amanunte
anecdotice, portrete sugestive, descrieri de natura; fraza este ampla, cu o constructie latineasca in care sunt edente influentele poloneze.
\"De neamul moldovenilor, din ce tara au iesit stramosii lor\"
\"De neamul moldovenilor, din ce tara au iesit stramosii lor\" este o remarcabila opera literara si stiintifica, cu un pronuntat caracter polemic. Lucrarea a fost scrisa in ultima perioada a etii lui Miron Costin, in timpul domnitorului Constantin Cantemir, adica intre anii 1686 - 1691. Ideea centrala este argumentarea latinitatii limbii romane si a romanitatii poporului nostru. Lucrarea s-a nascut din revolta si indignarea cronicarului indreptate impotriva unor copisti ai cronicii lui Ureche, mai ales impotriva lui Simion Dascalul, \"om de multa nestiintajsi minte putina\" si a lui Misail Calugarul, care strecurasei*a in copia letopisetului afirmatia ca moldovenii ar proveni din talharii de la Roma, eliberati din puscarii si exilati pe teritoriul Daciei. Miron Costin este foarte indignat de aceste \"basne\" si intentioneaza sa scrie o \"Predosloe\" (Prefata -«.«.) la cronica sa, dar aduna atata material documentar, incat realizeaza o opera de sine statatoare. Revolta cronicarului este atat de sincera, incat caracterul polemic al \"Predosloei\" capata - pe alocuri - accente pamfletare.
Miron Costin demonstreaza originea romana a poporului roman cu argumente stiintifice, apeland la izvoare istorice pritoare la imprejurarile cuceririi Daciei de catre Traian, \"de la discalecatul taralor cel dintai de Traian, imparatul Ramului, cu cateva sute de ani peste mie trecute\". Aduce argumente lingstice in sustinerea latinitatii limbii romane si argumente de ordin etnografic, and portul, firea, obiceiurile moldovenilor cu cele ale romanilor. \"De neamul moldovenilor\" este o lucrare istorica de mare importanta pentru cultura veche romaneasca, intrucat este prima scriere care priveste poporul roman in unitatea sa legata de originea comuna a locuitorilor din Moldova, Tara Romaneasca si Transilvania. Miron Costin * este primul umanist care contureaza sincronizarea Tarilor Romane cu istoria celor europene, argumentand cu asemanarile edente dintre cilizatia, obiceiurile si limba italienilor cu cele ale romanilor, ilustrand concret cu latina care sta la originea ambelor limbi, romana si italiana.
(Structura si continutul operei)
\"De neamul moldovenilor\" este structurata in sapte eapitole, fiecare purtand un titlu explicativ pentru continutul acestora.In prefata intitulata \"Catre cititoriu\", Miron Costin acorda problemei originii comune a romanilor o insemnatate deosebita, dintr-o reala datorie patriotica: \"A lasa iaras nescris, cu mare ocara infundat neamul acesta de o seama de scriitori, ieste inimii durere\". Printr-o adresarea directa catre cititor, Miron Costin isi motiveaza stradania astfel: Biruit-au gandul sa ma apuc de aceasta truda, sa scot lumii la vedere felul neamului, din ce izvor si semintie santu lacuitorii tarii noastre, Moldovei si Tarii Muntenesti, si romanii din Tarile Unguresti [] toti un neam si o data discalecati santu\". De remarcat ca sintagma \"Biruit-au gandul\" a fost aleasa de Titu Maiorescu pentru a fi incrustata deasupra intrarii in camera sa de lucru, considerand-o emblematica si mobilizatoare pentru un om de cultura.
Revoltat de basnele copistilor Simion Dascalul si Misail Calugarul, introduse de acestia in cronica lui Ureche prind provenienta moldovenilor \"din temnitele Ramului\", Miron Costin considera ca \"de aceste basne sa dea seama ei si de aceasta ocara. Nici ieste saga a scrie ocara vecinica unui neam, ca scrisoarea ieste lucru vecinicu\". Cronicarul trebuie sa fie responsabil de ceea ce consemneaza intr-o lucrare stiintifica, deoarece ea este vesnica si trebuie sa transmita informatii corecte generatiilor urmatoare. Miron Costin este constient de importanta misiunii pe care si-a asumat-o, afirmand: \"Eu voi da seama de ale mele, cate scriu\", citand in sprijinul afirmatiilor sale personalitati ale culturii europene si documente istorice care n in sustinerea ideii de unitate si origine comuna a limbii romane, care consemneaza ca lucru de mirare \"ca limba moldovenilor si a muntenilor mai multe cunte are in sine ramlenesti, decat a italienilor\".
Primul modul, \"De Italia\", mentioneaza inca de la inceput originea moldovenilor, care se trag \"dintru o tara care sa chiama Italiia\", avand capitala in \"orasul Ramul\", adica Roma. Prezinta apoi asezarea si granitele Italiei, care nu este foarte departe de Moldova, \"cale de 30 zile ieste pana la Vinetiia\". Obiceiurile italienilor sunt foarte asemanatoare cu ale moldovenilor: firea ospitaliera, vesela, iubitoare si petrecareata. Miron Costin citeaza numele unor istorici celebri ai vremii, documente si chiar versurile lui Odiu, pentru a sustine conngator originea romana a poporului si latinitatea limbii romane.