Ciclu de povestiri in rama.
Personaj episodic, dinamic, unidimensional.
Modalitati de caracterizare:
- caracterizare directa: portretul facut de narator si de alte personaje; autocaracterizare;
- caracterizare indirecta: prin propriile simtiri, ganduri si actiuni; prin mediul in care traieste; prin comentariul altor naratori.
Personaj linear, unidimensional, Marga impresioneaza prin puterea sentimentului care o stapaneste si pentru care se sacrifica; e un simbol al jertfei aduse iubirii.
Protagonistii conclavului de la hanul Ancutei, adunati acolo "la vremea petrecerilor si a povestilor" sunt persoane varstnice, capabile deci de a avea / depana amintiri. Altfel, timpul evocarii, al "povestii", ar fi anulat. Simptomatic este faptul ca, din toata suita de chipuri care se perinda, in primul plan temporal al naratiunii, prin fata ochilor nostri, doar Ancuta cea tanara sj negustorul lipscan, Damian Cristisor, nu sunt la varsta aducerilor aminte. Ei nici nu sunt cu adevarat protagonisti ai unei "povesti". Ancuta cea tanara preia de la cealalta Ancuta timpuri si evenimente trecute, care se rememoreaza prin intermediari. Iar negustorul lipscan nu ne istoriseste o "poveste", exista foarte putin (sau deloc) in timpul istoric al naratiunii, nu este, ca toti ceilalti, la "vremea petrecerilor si a povestilor", ci se plaseaza mai ales in timpul din discurs, reprezentand doar o intruziune a realului si alogenului -respins de fapt de comeseni, gospodari si razest'. Poate ca scriitorul i-a incredintat o alta misie in scenariul narativ, aceea de a marca superioritatea si prioritatea traiului patriarhal-adamic asupra celui de initiativa, lucrativ.
Protagonistii "povestilor" depanate in acest ceas al marturisirii si spovedaniei, care viaza deci in alt plan temporal, sunt indeobste tineri. Este si cazul Margai. Tigancusa, eroina povestirii Fantana dintre plopi, este, dupa marturisirea naratorului, capitanul de mazali Neculai Isac, "o fetiscana de optsprezece ani", cu Justa rosa". Desi putine pagini ii sunt consacrate, ea ne apare, datorita puterii sentimentului cu care traieste inca in sufletul si amintirea naratorului, vie, plina de viata, de personalitate. Fizic, capitanul de mazali ne-o prezinta cu "trupul curat si frumos rotunjit", pe care i-l vazuse in apa, cu "obrazul copilaresc", cu "nasul arcuit, cu nari largi", cu "ochii iuti1', care-l tulbura pe narator, cu parul ,negru si lins", care avea "luciri de paun". Batranul Hasanache, seful satrei, o vede "o fata proasta, care n-a iesit inca in lume", si ea insasi se defineste, cu simt al modestiei si cu sentimentul apartenentei la o natie stigmatizata, "o biata fata din satra1, "o roaba s-o nemernica".