Mara De Ioan Slavici - resuscitarea tragicului referat





Trasaturi tematice ale romanelor



"Ca romancier, Slavici a abordat teme sociale sau istorice. Actiunea romanelor Corbei (1906), Cel din urma armas (1923) si Din pacat in pacat (1924 - 1925) este plasata la mijlocul secolului al XlX-lea, perioada pe care scriitorul insusi o traise, de unde si incercarea sa de a zugravi tablouri de ePoca. Valoarea acestor romane este mai degraba documentara. Interesante sunt si incercarile de roman istoric, mai ales ca autorul isi indreapta atentia catre perioada formarii poporului roman. Dar circumstantele istorice din Din batrani (1902) si Din batrani. Manea (1905) sunt numai pretexte pentru reliefarea conflictelor morale" (Dan Manuca, in Dictionarul literaturii romane de la origini pana la 1900).

Substanta epica si traiectoriile protagonistilor



Cea mai valoroasa intreprindere romanesca a lui Slavici este Mara. Romanul a fost publicat in foileton in revista "Vatra" in . El a fost reluat in volum abia in 190. Din pricina acestui decalaj intre publicarea in revista si aparitia in volum, romanul Mara nu a avut impactul meritat, nici in randul scriitorilor, nici in cel al cititorilor. In Mara prozatorul isi indreapta atentia spre lumea targovetilor. Personajul ce da titlul romanului este o vaduva care incearca sa le asigure copiilor ei, Trica si Persida, o existenta sigura. Mara e o fiinta calculata. Uneori, pentru a accentua aceasta trasatura de caracter, Slavici apeleaza la monologul interior: "Del de! zicea si Mara in gandul ei, cand vedea pe Codreanu invartinduse mereu impregiurul Persidei. Mai stii? Fata e fata: iar feciorul e curatel si destept, fiu de popa, nepot de protopop si peste cateva luni bun de popie". Calculul Marei nu e malign, insa vointa ei de a-si impune parerile devine excesiva. Tocmai de aceea ea esueaza in planurile ei. Destinul, pare a spune Slavici, la fel ca in alte proze ale sale, este deasupra oricarei vanitati omenesti. Dorind sa croiasca progeniturilor sale un drum in viata, Mara il da pe Trica ucenic Ia un cojocar, in timp ce Persida primeste educatie Ia calugaritele catolice de la Lipova. De o frumusete aparte, Persida e indragita atat de tanarul teolog Codreanu, cat si de Natl, fiul neamtului Hubar. Societatea este organizata, la Slavici, dupa reguli foarte dure si stricte. incalcarea normelor traditionale aduce cu sine excluderea din societate. Ca in basmul romanesc, resorturile actiunii sunt reprezentate de incalcarea unei interdictii. in Moara cu noroc conflictul este generat de setea de inavutire a lui Ghita. in Mara se incalca interdictii etnice si religioase. Persida se marita, in secret, cu Natl. Cel care oficiaza casatoria este celalalt concurent la mana Persidei, Codreanu. Totul se petrece in cel mai mare secret. Cei doi tineri pleaca Ia Viena. Parintii nu sunt de acord cu casatoria. Nemultumirea lor vine atat din partea lui Hubar si a Hubaroaiei, parintii lui Natl, cat si din partea Marei. Aceasta dizarmonie il macina sufleteste mai ales pe Natl. Si perioada romantica a iubirii dintre Natl si Persida trece.

Putem citi Mara atat ca roman de familie, cat si ca Bildungsroman. Sensul termenului Bildungsroman la Slavici implica anumite precizari. Daca forta destinului e mai presus de orice alta forta, oamenii nu fac decat sa-si urmeze soarta. Dar destinul actioneaza la Slavici individual, implinirea lui fiind diferita pentru fiecare personaj in parte. Aici se intalneste viziunea clasica a autorului cu cea realista. Mai putin transant ca in nuvelele sale, Slavici nu isi trimite personajele la moarte, chiar daca acestea incalca interdictii. Totusi, dimensiunea care se retine cel mai clar este cea morala. De aceea, componenta romantica a romanului, iubirea dintre Natl si Persida, devine element de plan secund, in primul plan trecand reactiile pe care le naste casatoria celor doi. Revenirea de la Viena nu inseamna reintegrarea in societate. Persida se dovedeste un personaj puternic. Ea trece mai usor peste suspiciunile cu care o inconjoara lumea si peste declinul lui Natl. Conflictul cu parintii se atenueaza insa, in momentul cand se naste copilul Persidei. Prima care isi domoleste supararea este Mara. Apoi si parintii lui Natl revin la sentimente mai bune fata de tanarul cuplu. Slavici observa cum "iubirea exploziva" a inceputurilor se transforma intr-o viata casnica monotona, chiar trista. Cand Persida si Natl deschid carciuma la Sararie, femeia isi asuma toate responsabilitatile. Natl gaseste mereu noi prieteni cu care sa bea si sa joace carti. Mai mult, Natl, depasit de harnicia si priceperea sotiei sale, incepe sa se instraineze de ea. Criticii chiar au facut observatia ca romanul se numeste impropriu Mara, central in roman fiind profilul Persidei. Nasterea copilului produce o schimbare esentiala si in comportamentul lui Natl. Din-tr-un pierde-vara agresiv, personajul devine harnic, renuntand la prieteni si incercand sa se apropie din nou de Persida. incercarea se dovedeste inutila. Naratorul marcheaza indepartarea tot mai accentuata dintre cei doi: "Ii era adeseori parc-o pierde, parca a pierdut-o, parca nu mai e nevasta lui, ci numai muma copilului sau. Nu-l mai vedea pe el. Nu-l mai baga in seama de cand avea copil si pe nesimtite se schimbasera lucrurile, incat ea, care-i fusese mai inainte ca o sluga, si-l facuse sluga pe et'. impacarea cu parintii nu duce catre pacea si linistea dorita, iar iubirea de odinioara, totala, romantica, dintre Natl si Persida, se epuizeaza. intr-un fel, in aceasta neincredere in iubirea romantica se poate citi scepticismul lucid al lui Slavici. Desi observator sensibil al iubirii, Slavici nu crede in implinirea prin iubire. Cand rigorile religioase si etnice sunt incalcate, nici dragostea nu poate actiona in sens salvator. Echilibrul interior al Persidei nu se datoreaza regasirii iubirii pentru Natl, ci faptului ca personajul isi indreapta afectiunea catre copil. Mai mult, spre multumirea maicii Aegidia, Persida se intoarce la credinta.



Eticism si resuscitare a tragicului



La fel ca in nuvelistica, si in Mara destinul joaca un rol aparte. Si aici opera lui Slavici trimite din nou catre clasicismul grec si catre folclor. Solutia finala a romanului este expresia destinului implacabil. incalcarea normelor este pedepsita peste timp, la fel ca in tragedia greaca. Dupa nasterea copilului Persidei, botezat dupa rit catolic, fiul nelegitim al Iui Hubar, Bandi, isj omoara tatal intr-o criza de nebunie. Scena mortii lui Hubar capata accente naturaliste: "Bandi il lovi cu pumnii in piept, apoi, cuprins de un fel de turbare, se napusti asupra lui si-l musca in gatlej, incat cazura amandoi unul peste altul in mijlocul casei" S-ar putea ca influenta naturalista sa fie data de moda specifica epocii. Germinai al lui Zola a aparut putin inaintea romanului Mara. Cu toate acestea, nota dominanta a romanului lui Slavici nu este naturalismul. Finalul, desi cu o extrema violenta, vine ca un raspuns al destinului. Prin rascumpararea vinei tragice lumea isi regaseste echilibrul. Descoperim, din nou, amprenta clasicismului. I. Negoitescu observa ca "in Mara desi frumusetea trupeasca a tinerilor indragostiti e indeajuns sugerata, romanul de dragoste nu se dezvolta totusi in ordinea naturii, nici pe plan fizic nici pe plan psihologic, ci in ordinea morala". Nicolae Manolescu situa Mara sub semnul "doricului", al realismului obiectiv. Dar naratiunea la persoana a III-a nu exclude analiza psihologica. Mai mult, discursul auctorial cu sens explicativ lipseste din opera lui Slavici. Portretul este conturat la Slavici din tuse foarte precise. Iata imaginea Marei: ,Muiere mare, spatoasa, greoaie si cu obrajii batuti de soare, de ploi si de vant, Mara sta sub satra, in dosul mesei pline de poame si de turta dulce".
Romanul este construit in douazeci si una de parti. Ultima se intituleaza "Pace si liniste". Aparent paradoxal, pentru ca este tocmai episodul care nareaza moartea violenta a lui Hubar. Privind insa din perspectiva viziunii autorului, am putea spune ca titlul ultimului capitol al romanului este emblematic pentru viziunea lui Slavici la nivel ontologic. Pacea si linistea revin doar atunci cand vina este ispasita. Sensul romanului este profund moral, specific pentru perioada de maturitate a creatiei autorului.

Desi nu a avut un ecou deosebit in epoca, romanul Mara reprezinta un moment de varf al epicii noastre din secolul al XlX-lea.

BIBLIOGRAFIE:
Calinescu, G., Istoria literaturii romane de la origini pana i" prezent, ed. a Ii-a revazuta si adaugita, Ed. Minerva, Bucuresti, 1982; Manolescu. Nicolae, Arca lui Noe. Eseu despre romanul romanesc, voi. I, Ed. Minerva, Bucuresti. 1980; Popescu, Magdalena, Slavici. Ed. Cartea Romaneasca, Bucuresti, 1977.











Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu











Scriitori romani