in traducere Mahabharata inseamna "Marele razboi al neamului lui Bharata". Mahabharata este cea mai importanta epopee a literaturii indiene, elaborarea ei intinzandu-se pe o perioada foarte lunga, forma actuala datand probabil din secolul V-lea d.Hr.
Mahabharata are o dimensiune neobisnuita: aproape 215.000 de versuri, grupate in 19 carti.
Printre nenumaratele povestiri si episoade inserate in cadrul epopeii putem distinge firul conducator al unei actiuni principale. Subiectul propriu-zis il constituie lupta pentru tron dintre fratii Pandava si verii lor, fratii Kaurava, cu totii descendenti ai lui Bharata, fiul regelui Dusyanta si al Sakun-talei.
Conventia fusese ca, dupa 12 ani de exil, fratii Pandava sa recapete tronul, dar Ku-rusii refuza sa respecte angajamentul luat. Cele doua partide, fiecare intarite prin aliante cu triburi vecine, isi declara razboi. intreaga Indie este zguduita.
Luptele care au tinut 18 zile neintrerupte se vor solda cu nenumarate victime omenesti. Ku-rusii au murit, cu totii. Fratii Pandava, supravietuind, se retrag in munti.
Durerea este sfasietoare: lamentatiile femeilor si cantecele rituale de inmormantare umplu vazduhul.
Regina Gandhari isi pierde mintile de durere, vazand cum vulturii sfasie trupul fiului sau cazut in lupta.
Peste catava vreme o moarte subita ii va rapi si pe fratii Pandava, in vreme ce mergeau pe un munte din nordul tarii.
Peste actiunea principala a epopeii se suprapun ori se impletesc cu aceasta numeroase episoade, situatii, descrieri, norme morale, discutii filozofice, explicatii cosmogonice, idei si sentimente religioase, legende.
La un loc, toate acestea redau, ca o enciclopedie, imaginea complexa a vechii Indii.
