In Cea mai frumoasa dintre lumile posibile (1978) descoperim talentul de prozatoare al Anei Blandiana. Opera, alcatuita din scurte insemnari de calatorie, retine atentia nu numai prin pitorescul ei, prin prezentarea diversitatii si grandorii peisajului, ci si prin limbajul liric, apropiat de sensibilitatea romantica.
Ne vom referi in continuare la unul dintre "reportajele" de suflet cuprinse in aceasta culegere: lmaginati-va. Autoarea se adreseaza in mod direct locuitorilor de la orase, lipsiti de bucuria participarii la freamatul naturii sau la "germinatia universala", si ii invita intr-o calatorie facuta cu ajutorul fanteziei intr-o lume lipsita de orice artificiu: ,Jmaginati-va, voi ce aflati, ca si mine, de venirea primaverii din parcuri, voi ce participati la dezlantuirea naturii prin dezlantuite astenii si la germinatia universala prin semanarea ghivecelor de pe balcoane, imagina-ti-va un deal cu panta lina, aproape programatica, un deal, al spatiului mioritic si al traditiei nostalgice, acoperit de siruri lungi de ciresi coplesiti de floare". Blandiana se integreaza vietii naturii si gaseste o serie de similitudini intre ritmurile eterne ale acesteia si sufletul nemuritor al omului: "Imaginati-va, deci, un deal cu ciresi infloriti, meditati asupra efortului pe care acest act interior il presupune si intelegeti ca nu este joc cel pe care vi-l cer, ci un test tremura/or si incrancenat sa verifice insusi sufletul nostru nemuritor".
Se stabileste o legatura intre aceste doua "lumi" prin intermediul imaginatiei si al meditatiei asupra misterului. Ne aflam in fata unei reflexivitati de tip blagian: pentru revelarea misterului este necesara o participare totala a spiritului. Asemenea lui Blaga, Blandiana aspira la puritatea elementelor, punct in care se suprapun sufletul nemuritor al omului si natura. insa castitatea nu exclude posibilitatea pacatului: Jmaginandu-si-le, sufletul nostru va patrunde nu numai misterul salvator al puritatii, ci si caderea, asumata cu intelepciune, in pacat". De altfel, invatatura crestina arata ca Dumnezeu l-a creat pe om bun, insa din cauza ispitei a cazut in pacat. Totusi, in sufletul fiecarui om exista ceva din puritatea lui primara si aceasta il face sensibil "la mirosuri nestiute si fericiri tactile neincercate decat de strabuni'.
Ecourilor din Blaga li se "grefeaza" o noua sensibilitate: "un aliaj de candoare copilareasca si luciditate matura a constiintei" (Ion Pop, in Dictionarul Scriitorilor Romani). Asistam la o concentrare a expresiei, semn al unei experiente sufletesti foarte bogate.
Fara indoiala, valoarea artistica a insemnarilor de calatorie nu se ridica, in general, la cote ale literaturii de fictiune, dar "reportajele" Anei Blandiana din "cea mai frumoasa dintre lumile posibile" sunt adevarate bijuterii de sensibilitate si stil.
IMAGINATI-VA
(text integral)
"Imaginati-va, voi ce aflati, ca si mine, de venirea primaverii din parcuri, voi ce participati la dezlantuirea naturii prin dezlantuite ostenii si la germinatia universala prin semanarea ghivecelor de pe balcoane, imaginati-va un deal cu panta lina, aproape programatica, un deal, al spatiului mioritic si al traditiei nostalgice, acoperit de siruri lungi de ciresi coplesiti de floare. Spun «imaginati-va» si imi dau seama ca a imagina nu inseamna decat a asambla diferit fragmente de realitate cunoscute, si nu stiu in ce masura memoria mai este in stare sa ofere elementele necesare acestei fantastice actiuni: un deal, un pom, un ram inflorit. Poate ca atavice amintiri ar putea sa ne ajute urcand inspre noi, daca nu imagini, cel putin mirosuri nestiute si fericiri tactile neincercate decat de strabuni. Poate ca un cadru neuitat dintr-un film sau o panza celebra ramasa in minte ne vor ajuta, de asemenea. Nu va mirati si nu va simtiti jigniti de recomandarile mele: a trecut destul de mult timp de cand ne sunt mai aproape oglindirile vietii decat timpul ei, de cand stim mai bine obiceiurile pinguinilor de pe micul ecran decat ale randunelelor de sub streasina si strazile New York-ului din serialul de sambata seara decat propriile noastre periferii. Imaginati-va, deci, un deal cu ciresi infloriti, meditati asupra efortului pe care acest act interior il presupune si intelegeti ca nu este un joc cel pe care vi-l cer, ci un test tremurator si incrancenat sa verifice insusi sufletul nostru nemuritor.
Asezati pe randuri egal departate intre ele, formand alei peste care, imple!indu-se, ramurile arcuiesc bolti si inchipuie galerii, ciresii au trunchiurile rasucite si line, asemenea trunchiurilor femeilor, iar crengile inaltate patetic spre cer, intr-un gest aproape teatral, de adoratie mai mult decat de implorare. Un aer nespus de cast pluteste printre ei, dar este o castitate fara nimic steril in liniile ei albe, din care rodirea nu este exclusa, ci numai amanata usor, intr-un suspens gratios si plin de senzualitate. Aroma insasi, diafana, dar puternica, se raspandeste in efluvii persuasive capabile sa dea fiori si ameteala, fara a-si pierde din inocenta si suavitate. Un echilibru precar - din care le izvoraste si farmecul si taina - intre forta si fragilitate stapaneste aceste coroane rotate imparateste, carora cea mai slaba adiere le smulge ninsori invinse de petale. Pentru ca nu e o figura de stil: vantul, oricat de nevolnic, declanseaza zapezi si depune troiene de fiori grabite sa se scuture de albul ireprosabil inspre minunea nevinovata a rodirii. Imaginandu-si-le, sufletul nostru va patrunde nu numai misterul salvator al puritatii, ci si caderea, asumata cu intelepciune, in pacat."
|
Bibliografie:
Zaciu, Mircea; Papahagi, Marian; Sasu, Aurel - Dictionarul Scriitorilor Romani, A-C, Ed. Fundatiei Culturale Romane, Bucuresti, 1995.
