Elementel de expresivitate caracteristice limbajului poetic sunt:
- ambiguitatea
- sugestia
- expresivitatea care leaga imaginea artistica (imaginarul poetic,produsul fanteziei creatiare a poetului,reflectoarea sensibila a realitatii prin cuvinte ).Aceste trasaturi se realizeaza prin procedee artistice.
Figurile de stil pot fi :
. sintactice si constructive :
- enumeratia
- paralelismul sintactic
- simetria
- interogatia retorica
- exclamatia retorica
- invocatia retorica
- repetitia
- refrenul
- antiteza
. semantice :
- epitetul
- metafora
- personificarea
- comparatia
- simbolul
- alegoria
- oximoronul
- sinestezia
. de insistenta :
- hiperbola
. de sunet :
- aliteratia
- Enumeratia (lat. enumeratio)
Este figura de stil care consta in insiruirea unor argumente, fapte, insusiri privitoate la aceeasi imprejurare.
Ex: "Ce le pasa; lemne la trunchi sunt, slanina si faina in pod deavolna, branza in putina asemenea, curechi in poloboc slava domnului".
- Paralelismul sintactic
Este o figura de stil care consta in reluarea succesiva a unor secvente cu structura gramatica identical. El pune in analogie sa opozitie doua realitati cu ajutorul unor constructii sintactice identice.Este folosit in mod special in poezie , el inseamna o identitate totala sau partiala a structurii intactice din doua sau mai multe versuri.
Ex: Mihai Eminescu foloseste acest procedeu in poezia "Si daca" atat la nivelul propozitiei cat si la nivelul frazei.
Nichita Stanescu foloseste procedeul care cuprinde versuri perfect identice din punct de vedere sintactic.
- Simetria
Este un concept legt de compozitia textului literar.Presupune reluarea in final al unui element al incipitului.Se intalneste in toate textele :
- lirice(rondelul,glossa-simetria e un element obligatoriu de compozitie.)
- epice
- dramatice
- descriptive
- Interogatia retorica
Este figura construita dintr-o intrebare sau o serie de intrebari adresate unei persoane ,care poate fi sau nu de fata, pentru a transmite opinii , sentimente , convingeri. Este cea mai utilizata figura retorica prin care se evidentiaza o anumita problematica.
- Invocatia retorica (lat. invocatio = chemare, ruga)
Este figura de stil prin care se realizeaza adresarea catre un interlocutor imaginar.
Ex: In versurile din finalul poeziei Scrisoarea III de Mihai Eminescu este invocat Vlad Tepes - simbol al spiritului justitiar.
- Repetitia (fr. repetition = a repeta)
Este figura de stil care consta in folosirea de mai multe ori a aceluiasi cuvant sau a mai multor cuvinte, pentru a sublinia sentimente, idei, impresii, insusiri.
Ex: In poezia Scrisoarea III de Mihai Eminescu, repetitia "vas de vas" releva multimea turcilor care au trecut Dunarea in anul 1394 pentru ai ataca pe romani la Rovine.
- Refrenul
Este o figura de constructie care denumeste un cuvant ,o expresie,un vers sau o grupare care se repeat in cadrul unei poezii dupa una sau mai multe strofe cu scopul de a accentua o idee sau un efect artistic. A fost utilizat din antichitate iar poetii romantici si simbolisti l-au utilizat frecvent pentru cadenta , muzicalitate , pentru adancirea si accentuarea expresivitatii poeziei.Revenirea unui vers sau a unei grupari nu este o repetitie mecanica ci sporeste semnificatiile expressive prin potentarea anumitor accente.
Ex. Mihai Eminescu : "De ce nu vii?" -Refrenul potenteaza dorinta poetului.
George Bacovia - refrenul sugereaza obsesiile eului liric (teama , izolarea,singuratatea)
- Antiteza (gr. antithesis = opozitie)
Este figura de stil care consta in asocierea, in acelasi context, a unor idei, imagini sau notiuni cu sens contrar, pentru a se lumina reciproc.
Ex: In poezia Scrisoarea III, Mihai Eminescu foloseste antiteza ca procedeu de compozitie.Prin antiteza sunt caracterizate cele doua personaje: Baiazid este infatuat, Mircea este modest, sultanul este trufas, impulsiv, lipsit de respect fata de un alt carmuitorde tara.
- Epitetul (gr. epitheton = cuvant adaugat)
Este figura de stil care consta in determinarea unui substantiv sau verb printr-un adjectiv, adverb, scotand in evidenta trasaturile lucrurilor, fiintelor sau actiunilor care l-au impresionat pe scriitor.
Dupa numarul de termeni pot fi:
-simple: "pasare cernita" (Greuceanu - basm popular);"rautate draceasca" (Greuceanu - basm popular);"turbare furtunoasa" (Scrisoarea III de Mihai Eminescu);
-duble: "fiinta furtunoasa" (Greuceanu - basm popular);"somnoros si lin se bate" (Calin (file din poveste) de Mihai Eminescu);
-triple: "intinderea pustie, fara urme, fara drum" (Iarna-V. Alecsandri).
Dupa ceea ce exprima, epitetele pot fi:
-cromatice: "codri de arama";"(glasuirea) padurii de argint" (Calin (file din poveste) de Mihai Eminescu);
-cu rol personificator: "Precum asteapta zimbrul de lupi incongiurat/ Sa-i zvarle cu-a lui coarne pe campul spaimantat" (Dan, capitan de plai de Vasile Alecsandri).
- Metafora
Este una dintre cele mai frecvente figure semantice alaturi de epitet si comparative fiind considerate o figura definitorie a limbajului poetic.
Incepand cu Mihai Eminescu metafora implicita este utilizata recent iar in poezia secolului al XX - lea este preferata pentru ambiguitatea limbajului poetic.In studiul sau intitulat "Geneza metaforei" Lucian Blaga considera ca sunt doua tipuri de metafore:
- plasticizate-se produc prin apropierea unui fapt de altul in vederea plasticizarii unuia dintre ei.
- revelatorii-destinate sa scaoata la iveala ceva ascuns.Incearca revelarea unui mister prin mijloacele care ni le pune la indemana lumea concreta.Ea nu reda ci intregeste intelesul scotand la iveala insasi esent ascunsa a faptului.Astfel de metafore foloseste ,de exemplu : Lucian Blaga in poezia sa " Eu nu strivesc corola de minuni a lunii" (flori , buze , ochi , morminte etc )
- Personificarea (fr. personnification )
Este procedeul stilistic prin care se atribuie animalelor,
lucrurilor, elementelor naturii insusiri si manifestari omenesti.
Ex: In poemul Calin (file din poveste) de Mihai Eminescu, natura este partasa la fericirea fetei de imparat si a lui Calin.
- Comparatia (lat. comparatio = asemanare, stabilire)
Este figura de stil cu ajutorul careia se exprima un raport de asemanare intre doua obiecte, dintre care unul serveste sa evoce pe celalalt. Orce comparatie are doi termeni: termenul care se compara, numit subiectul comparatiei si termenul cu care se compara. Gramatical, comparatia se exprima frecvent printr-un complement circumstantial de mod.
Ex: Comparatia se poate stabili intre doi termeni
concreti: "Fulgii zbor, plutesc in aer ca un roi de fluturi albi " (Iarna de Vasile Alecsandri).
- Simbolul
Este un semn concret (obiect, imagine) care reprezinta un alt obiect, o persoana, o situatie, o abstractiune, o entitate transcendenta etc. La baza oricarui simbol sta o legatura ce poate fi: ontologica sau de natura; analogica sau de forma; conventionala sau de intelegere. Asociatiile de semnificatii care stau la baza simbolului sunt: conventionale sau contingente.
Functiile simbolului: in Evul Mediu, simbolul a fost perceput ca semn al sacrului, in miscarea preromantica "Sturm und Drang" - ca forta creatoare, in romantism - drept semn al inefabilului, in simbolism - ca element plurivalent.
- Alegoria (lat. allegoria = vorbire figurata)
Este procedeul artistic alcatuit dintr-o insiruire de metafore, personificari, comparatii, formand o imagine unitara prin care se sugereaza notiuni abstracte, prin intermediul faptelor, intamplarilor, lucrurilor.
Ex: In balada Miorita sfarsitul baciului moldovean este prezentat prin alegoria moarte - nunta.
Domeniul alegoriei il constituie mitologia. Fabula si parabola sunt alegorii (acestea sunt istorioare in care se prezinta indirect anumite realitati
- Oximoronul
Este o figura semantica de opozitie care presupune combinarea,alaturarea,paradoxala in aceeasi sintagma a doua cuvinte cu inteles contradictoriu si care creaza prin contrast o imagine poetica expresiva.
El se realizeaza printr-o determinare distributiva(adjectivala sau substantiala,adverbiala)sau printr-o constructie predicativa.Structura astfel obtinute actiune dupa o logica diferita de cea a gandirii obisnuite,astfel incat cel putin unul dintre termenii trebuie inteles cu sens figurat (ex: Eminescu foloseste des oximoronul:"marmura calda","suferinta tu dureros de dulce","voluptoasa mortii".
Expresia oximoronica este caracterista mai ales poetilor creatori de imagini cum sunt Eminescu,Arghezi s.a. care prin aceasta alaturare neobisnuita ce cuvinte provoaca sensibilitatea cititorului sa depaseasca pragul reprezentarilor obisnuite,convectionale si sa accepte o ordine neasteptata a lucrurilor.
- Sinestezia (provine din limba greaca =simtire impreuna)
Este o asociere spontana intre senzatii de natura diferite(ex:sinestezia culoare,sunet,parfum).Are ca sinonim corespondentele,cuvintul folosit pentru prima oara de poetul francez Bondelaire,precursor al simbolismului francez,in poemul sau intitulat "Corespondente" in care afirma "parfum,culoare,sunet se ingana si-si soptesc".Alaturi de simbol corespondentele sunt folosite de simbolisti care gasesc prin corespondente calea spre unitatea misterioasa a lumii.
- Corespondente
Sunt un mod de reflectare,de luminare a zonelor ascunse ale realitatii.Ele tind sa exprime raporturile ce exista pe baza unor afirmatii(legaturi) secrete intre partile componente ale unui intreg(ex: in poezia lui Bacovia-reprezentatnt al simbolismului care utilizeaza corespondenta om-natura,culoare-sentiment,muzica-sentiment etc.).
- Hiperbola (gr. hyper si ballein = a arunca)
Este o figura de stil prin care se exagereaza proportiile,
numarul ori importanta unor obiecte, fenomene, intamplari etc. pentru a mari expresivitatea.
Ex: In balada culta Pasa Hassan de George Cosbuc, prin hiperbola se surprinde groaza halucinanta a pasei. Aceasta il vede pe neinfricatul domn ca pe un urias - imaginea hiperbolica realindu-se prin acumularea unor epitete ("salbatecul", "crunte", "gigantica").
- Aliteratia
Este procedeul fonetic prin care, in acelasi vers (sau in aceeasi propozitie sau fraza), mai multe cuvinte debuteaza cu aceleasi sunete (grup de sunete), avand un effect euphonic imitative si expresiv.
