\"Junimea\" este o grupare culturala, initiata de tineri intelectuali entuziasti ca Petre Carp, Vasile Pogor, Theodor Rosetti, Iacob Negruzzi, avand ca mentor pe Titu Maiorescu. Printr-o bizara dar sugestiva coincidenta, Titu Maiorescu aa, la initierea societatii \"Junimea\" (1863), exact varsta lui Mihail Kogalniceanu atunci cand a creat miscarea culturala \"Dacia literara\", adica 23 de ani.
Societatea culturala \"Junimea\" a luat fiinta la Iasi in 1863 si a avut doua directii principale: una literara si alta culturala. Pentru a promova ideile \"Junimii\", se infiinteaza, tot la Iasi, la 1 martie 1867, revista \"Convorbiri literare\", in care se vor publica si principalele opere ale scriitorilor de valoare ai epocii.
Etapele \"Junimii\":
. 1863-l874 - activitatea s-a desfasurat la Iasi si a fost importanta mai ales prin caracterul ei polemic in domeniul limbii, al literaturii si al culturii. Se promoaza in aceasta perioada principii estetice si sociale;
* 1874-l885 - se consolideaza \"o noua directie\" in literatura romana, prin aparitia operelor de maturitate ale lui Eminescu, Creanga, Caragiale, Slavici;
* dupa 1885 - societatea \"Junimea\" si revista \"Convorbiri literare\" se muta la Bucuresti. Activitatea junimistilor se canalizeaza in aceasta perioada catre preocupari unirsitare, capatand un caracter academic In aceasta etapa, junimistii se intereseaza de dezvoltarea altor domenii ale vietii culturale, neabordate pana acum si anume filozofia, istoria, geografia. Ca urmare, se publica primele studii de istorie (A.D.Xenopol -\"Istoria romanilor\", in 14 volume) si de filozofie (Vasile Conta).
Obiectile \"Junimii\":
* raspandirea spiritului critic;
* incurajarea literaturii nationale;
* neatarnarea intelectuala a poporului roman;
* originalitatea culturii si a literaturii, romane;
* crearea si impunerea valorilor nationale;
* educarea oamenilor prin cultura (culturalizarea maselor), eforturile lor indreptandu-se spre receptarea si intelegerea culturii de catre popor;
* unificarea limbii romane literare;
Manifestarile \"Junimii\", organizate cu scopul concretizarii obiectilor:
* Educarea publicului prin \"prelectiuni populare\" , reusind sa impuna o mentalitate junimista in epoca, fara dogme si sa dezvolte spiritul oratoric pe care il considerau o arta.
* Unificarea limbii romane literare incepe prin propunerea junimistilor privind inlocuirea alfabetului chirilic cu cel latin, propunere exprimata inca din 1860. in acest sens, Titu Maiorescu publica articolul \"Despre scrierea limbei romane\" (1866), in care sustine toate ideile junimiste privitoare la limba: ortografia sa fie fonetica, inlocuirea alfabetului chirilic cu cel latin, respinge etimologismul sustinut de pasoptisti, propune normarea limbii (introducerea de reguli gramaticale). Ca urmare a efortului lor, Academia Romana aproba si oficializeaza aceasta scriere pentru intreaga tara.
* Interesul pentru literatura se manifesta inca de la infiintarea societatii si a revistei. inca din 1865, junimistii emit ideea publicarii primei antologii de poezie romaneasca pentru scolari, iar in primul numar al revistei \"Convorbiri literare\", Titu Maiorescu publica studiul \"O cercetare critica asupra poeziei de la 1867\", care il va consacra definitiv ca indrumator si critic literar. in domeniul literaturii, privind poezia, se vorbeste deja.despre eminescianism, este apreciat Vasile Alecsandri si se pune accent pe poezia populara; in proza, se remarca in mod deosebit Ioan Slavici si Ion Creanga; in dramaturgie, cel mai valoros este Ion Luca Caragiale.
Tudor Vianu a definit in \"Istoria literaturii romane moderne\" fenomenul cultural junimist, pe care 1-a caracterizat prin identificarea trasaturilor dominante: \"spiritul filozofic\", \"spiritul oratoric\", \"gustul [] clasic si academic\", \"ironia\" si \"stita zeflemea junimista\", \"spiritul critic\".In concluzie, esenta culturala junimista insumeaza spiritul filozofic si oratoric, spiritul clasic si academic, ironia si spiritul critic.
