Jocul este o activitate fizica sau mintala desfasurata din placere,iar joaca este o distractie fizica lipsita de griji,zbenguiala.
Jocul nu este doar un mod de existenta, (jocul de putere,de inteligenta,de indemanare,de noroc,reprezentatii teatrale) ci si o tema culturala si literala.
Caillois realizeaza o grupare a jocurilor in care identifica doua principii fundamentale:
1. Paidia (oarecare fantezie necontrolata ce nu presupune reguli si constrangeri).
2.Lubus (care presupune disciplina,reguli,conventii).
Cele patru clase identificate de Caillois sunt:
-Agon (competitie)
-Alea (jocuri de noroc)
-Mimicry (simulacru-copiere)
-Ilynx (vertij).
Literatura insasi este un joc al timpului si al spatiului ,al epocilor si al modelor.
Poezia e un joc de cuvinte care contureaza un spatiu imaginar de o complexitate fascinanta dupa cum vom vedea in urmatoarele texte poetice:
,,N-ai sa vii si n-ai sa morti
N-ai sa sapte intre sorti
N-ai sa iarna,primavara
N-ai sa doamna,domnisoara''.
,,N-ai sa vii'' de N.Stanescu
,,Sa fii surd in mijlocul muzicii,
Ce singuratate.
Sa fii surd cand linistea e desavarsita,
Si orb cand nu este lumina,
O,singuratate,o singuratate.''
Spiritul ludic al diversilor creatori a generat aparitia unor experimente literare precum:
-poemul dadaist (Tristan Tzara)
-caligrama (G.Apollinaire)
-epigrama
-calamburul.
La origine, jocul se leaga de sacru,ca orice alta activitate umana.
La greci si la romani,anumite sarbatori religioase erau insotite de diverse jocuri cum ar fi jocurile olimpice care erau inchinate lui Zeus.
In timpul jocurilor se suspendau toate razboaiele.Astfel ,cele mai profane jocuri isi au origine sacra cum ar fi fotbalul care este legat de disputarea globului soarelui,zmeul intruchipa sufletul proprietarului legat magic de trup si sotronul care reprezenta labirintul in care se ratacea la inceput initiatul.
Calamburul reprezinta un joc de cuvinte bazat pe asemanarea sonora sau de sens al unor cuvinte.De exemplu, ,,iarna suiera p-alt ton'' (V.A.Ureche), ,,banul este un nume rar(M.Kogalniceanu) sau din presa ,,Apa chioara ,taxata orbeste'' , ,,Baschetul nostru de aruncatla cos?''.
,, Ne-am arsla chibrituri'' sau proverbe ,,Prietenulanevoie se cunoaste'', ,,Cine se scoala de dimineata doarme putin'', ,,Cand doi se cearta,al treilea pleaca sa nu-l puna martor.''
Acrostihul-versuri ale caror initiale formeaza un mesaj.De exemplu :
Vraja crampeielor de suras
Incepea sa ne teasa aripi,
Si am tacut de fericire
Eliberandu-ne din lacuri. ->VISE..
In textul ,,Adam si Eva'' de Tudor Arghezi, Creatorul (Demiurgul),,urandu-i-se singur in stihii'',initiaza un exercitiu ce are ca rezultat crearea primului om.
In opera Demiurgul se joaca de-a creatia.
Cu ce se joaca? ,,Cu praf si nitelus scuipat''.
Unde? ,,In stihii''/,,In cer''.
Cand? In illo tempore.
Ce urmari are jocul? Crearea primilor oameni,foarte diferiti de modelul divin(altoi de stea''), Creatorul dand gres,fiintele fiind trandave,naravase,zbanghii si somnoroase.
In textul ,,Dupa melci'' de Ion Barbu,copilul,ucenicul vrajitor,se initiaza in tainele vietii si ale mortii in jocul cu melcul simbol al creatului.
Copilul se joaca de-a descantecul (de-a Dumnezeu) cu forta magica a cuvintelor in spatiul deschis ,in poiana din jurul bordeiului,prin lunci,prin vrafuri de foi ude , ,,nazdravana de padure'' ,iar ca spatiu inchis in ,,bordei'', ,,in pod''.
Ca moment al zilei este seara,noaptea (,,inserase mai de-a bine'') prin Faurar,de Paresimi.
Ca urmari a jocului sunt moartea melcului,maturizarea baiatului si incheierea procesului de initiere.
Iar atitudinea Creatorului fata de joc este maturizarea individului afland forta magica a cuvantului.
Si in opera ,,Acasa''de Fanus Neagu,istoria se joaca cu destinele oamenilor.
De-a ce se joaca? De-a simbolurile (ce anunta deznodamantul operei) in Gradistea (gara,drumul catre sat,casa),in perioada regimului comunist ,cinci ani dupa anul 1949,an al expropierii familiei si al mutarii fortate in Maramures.
Ca moment al zilei este dimineata,la ora zece.
Iar urmarile jocului sunt moartea batranei,initierea lui Eremia prin experienta traita.
Atitudinea Creatorului este indiferenta fata de tragedia individului.
Aceasta opera este valorificata la mai multe niveluri ale textului dupa cum urmeaza:
In structura de suprafata remarcam un permanent joc al dimensiunilor temporale.
Cronologia faptelor este intrerupta de numeroase analepse care proiecteaza cititorul in trecutul personajelor,copilaria lui Eremia,cateva secvente ludice prilejluite de sarbatorile de iarna.
Remarcam jocul istoriei cu destinele oamenilor,devenite simple marionete in aceasta miscare browniana a evenimentelor.
Avem in vedere astfel,drama batranei silite sa-si paraseasca satul natal,eveniment care se va solta cu moartea sa.
Iar in structura de adancime remarcam jocul cu simbolurile literare care anunta deznodamantul funebru al operei ,vesmantul cernit al batranei,marsul funebru inganat obsesiv de batrana,fluturii galbeni,sontorogul,mutenia batranei si casa (simbol ambivalent) al nasterii si al mortii.
Jocul poate fi nu numai o activitate fizica dar si mintala desfasurata din placere.
Citate: ,,Jocurile sunt un compromis intre intimitate si pastrarea intimitatii"-Eric Berne;
,,Asa e dragosteaUn joc,un joc stupid,murdar si masluit.Nu intri fara sa dai socoteala intr-un asemenea joc"-Camil Petrescu;
,,Daca viata e un joc,acest joc trebuie sa aiba totusi o regula pe care n-o cunoastem''-Octavian Paler;
,,Viata este un joc de sah cu Dumnezeu''-Hermen Hesse;
,,Dragostea este un joc in doi pe care il pot castiga amandoi''-Eva Gabor;
,,Divortul este un joc jucat de avocati''-Cary Grant;
,,Matematica este un joc care se joaca dupa anumite reguli simple cu semne fara de inteles pe hartie''-David Hilbert;
,,Stiinta este cautarea adevarului-nu este un joc in care cineva incearca sa isi invinga oponentul,sa ii prejudicieze pe altii''-Linus Pauling;
,,Oamenii stiu sa vegheze interesul lor pamantesc e in joc.Petru,care doarme in gradina Ghetsimani ,a vegheat alta data o noapte intreaga ca sa pescuiasca''-Richard Wurmbrand;
,,Copiii minune isi iau revansa de la joc doar la maturitate''-Vasile Ghica;
,,Sunt figurant.In comedia vietii joc rolul unui om''-Valeriu Butulescu;
,,Numai dupa ce ai suferit pentru toate lucrurile ai dreptul sa iti bati joc de ele.Cum o sa calci in picioare ce n-a fost chin?''-Emil Cioran;
,,Pictura este un joc de opacitati si de transparente''-Pierre Soulages;
,,Viata este un joc cu multe reguli dar fara niciun arbitru''-Joseph Brodsky;
,,Timpul este un copil care se joaca''-
,,Dumnezeu nu joaca zaruri''-Albert Einstein
,,Dumnezeu este un actor de comedie care joaca in fata unui public prea speriat ca sa rada''-Voltaire
,,Nu trebuie sa ne batem joc nici macar de o secunda din viata''-Pavel Corut.
