loan, fiul lui Ilie Radu si Eufrosinei, s-a nascut la 1802 in Targoviste. La scoala greaca. Ion Bucurcscu, in loc de Ioan Iliescu, i se eleniza prenumele de Ioan Helliade. Aci urma pana la varsta de 9 ani2, cand vederea unui vizitiu, care citia "Alexandria" la poarta bisericii Cretulescu, ii sugera ideia ca se poate invata si in alta limba. Astfel parasi scoala greceasca, cu ajutorul unui oltean Lixandru isi intocmi foite de literile cirilice4 intitulata astfel: si, in 4 zile, invata a citi romaneste.
La anul 1812, cand parintii sai, ca toata lumea, parasisera Bucurestii din cauza "ciumii lui Caragea", la satul Garbovii gasi sa citeasca (in manuscrise) Poarta pocaintei. Epistolia Maicii Domnului cazuta din cer, Vieata parintelui Macarie, Avestita, aripa Satanei, Pogorarea Maicii Domnului in iad, in fine, placuta povestire a lui Ioan Barac Arghir si preafrumoasa Elena, sub a carei impresiune produse primele-i versuri . Asemenea simtia mare placere a servi in biserica, a rosti micile rugaciuni si a tine isonul dascalului Naum, ca sa-i inlesneasca carti de citire.
Intorcandu-se cu parintii in Bucuresti, la 1815, incepu a urma scoala domneasca de la Magureanu1, unde invata pana la 1818, cand moartea mamei sale ii inspirase tragedia "Ion cel zalnic" . in aceiasi an insa trecu la scoala noua de la Sf. Sava, atunci infiintata de George Lazar. incantat de poeziile hatmanului Iancu Vacarescu, in special de "Primavara amorului", se duse ca sa-i faca cunostinta, ii arata traducerile ce facuse din compozitiunile lirice ale poetului neo-grec Atanasie Chistopol si fu incurajat de patriotul boier.
Ioan Eliade era sa fie tramis in strainatate cu tinerii Eufrosin Poteca, Pantele si Moroi , dar fu numit, cu 100 lei pe luna, dascal de aritmetica si geometrie ca ajutor al lui George Lazar, caruia-i succede de la 1822 pana la 1826 .In 1826 tipari la Sibiu Gramatica -i romana, traduse Manualul de matematica al lui Francoeur, compila geografii si cursuri de stil, traduse "L'art poetique" de Boileau si poezii din lord Byron. Totodata intemeie cu Dinu Golescu si in casa acestuia , prima societate literara, apoi traduse dupa Lamartine "Disperatia", "Lacul", "Ruga de seara" si "Providinta".In 1827 se sili a da mai mare dezvoltare scolii, lama o petrecu la Golesti, iar la 25 martie 1828 infiinta primul ziar, Curierul romanesc (care aparu pana la 1839). Atunci vine in tara Aron Florian, ca profesor special pentru istoria nationala.In timpul razbelului dintre rusi si turci, la 1828, e ocupat cu intocmirea unei Gramatice romane si cu redactarea Curierului, caruia mai tarziu ii anexeaza, in brosuri lunare, Adausul literar, tiparit in tipografia lui Mavroghene.
La 1830 scrise "Suvenirul".
Sub regimul Regulamentului organic se organizeaza "Societatea filarmonica", ale carei statute Ic elaboreaza si pe care o conduce, ca presedinte, in intervalul de mai multi ani . La 29 august 1834, elevii acelei scoli aparu pe scena si reprezinta Mahomet sau Fanatismul, tragedie de Voltaire, si Amphitrion, comedie de Moliere, ambele traduse in versuri de Ion Eliade. Dramele aparute in vederea unui teatru romanesc sunt cele urmatoare:
Regulus, traducere dupa [] de Ioan Vacarescu, 1818.
Hermiona idem idem
Alaiul inflorit id[em] idem
Britanicus idem idem
Mahomet, traducere dupa Voltaire de Ioan Eliade, 1831.
Zaira, idem id[em] idem
Amphitrion, idem Moliere idem
Marino Faliero, idem idem
Ambii Foscari, idem idem
Alzira, Grigore Alesandrescu.
Heracliu, traducere dupa Comeille de
Haron, traducere dupa Moliere de
Cina intre amici, Ioan Rosetti.
Saul trag. dupa Alfieri, tradusa de C. Aristia.
Virginia idem idem
Badaranul boierit de Moliere, trad. de Ioan Voinescu.
Mizantropia si pocainta idem
Junia lui Carol II idem
Amalatul imaginar de Moliere Gr. Gradisteanu.
Vicleniile lui Scapin, id[em] C. Rasti
Amantii magnifici, dupa Moliere idem
Amorul doctor, traducere dupa Moliere de Em. Florescu. Gemenii din Bergamo Ioan Em. Florescu.
La 1832 lucra manualu-i de Matematica impreuna cu alte scrieri didactice.
La 1837, funda Curierul de ambe sexe, care dura pana la 1848. La 1840 colabora la Dacia literara din Iasi si la 1843 scrise celebra-i idila "Sburatorul".
Cu ocaziunea concesiunii cerute de Trandafirof, compuse satira-i Macesul si florile la 1844, iar in anul urmator se fondeaza Teatrul National din Bucuresti.
Aceasta activitate literara si artistica e continuata trei ani, sub conducerea "Societatii filarmonice" si ea pregateste miscarea de la 1848. in acest interval traduse din Herodot, din Dante si infiintase o tipografie, in care aparu traducerea in versuri a "lliadei" lui Homer, facuta de C. Aristia.
Se cunoaste rolul preponderent al lui Eliade in miscarea de la 9 iunie 1848, care citi la Izlaz proclamatiunea reformatoare, compusa de dansul si cum impreuna cu generalul Chrfistian] Teii si Nicolae Golescu, forma locotenenta domneasca de putina durata.
Dupa caderea revolutiunii, trecu pe la Petrosita in Transilvania, iar de acolo la Paris, unde isi continua neintrecuta-i activitate spre a lumina opiniunea tarilor occidentale asupra natiunii si cauzei romane. Partea din Istoria lui Elias Regnaul[t] privitoare la miscarea noastra din 1848 este inspirata de Eliade. La 1850 tipari traducerea Bibliei, scrise "Impresii si suveniri ale unui proscris catre romani", la 19 noembrie acelasi an redacta o relatiune data cabinetului britanic din Londra; in anul [la] 1851 "Memorii", iar in acelasi an trecu in Turcia, la inslula Chios, unde i se afla familia, apoi in Brusa de unde adresa numeroase epistole amicilor din diferite localitati si din tara (publicate la 189[1] sub titlul Scrisori din esiliu).
La 7 decembrie 1854 trimise spre publicare mai multe epistole ziarului La prese din Paris.
In timpul razbelului din Crimeea, la 10 mai 1856 intocmi pentru Poarta un memoriu, remis la Sumla lui Omer-pasa, carc-l trimise in misiune la Constantinopole. Aci ministrul de externe Rasid-pasa nu-i permise intoarcerea in tara, pentru ca se opunea Austria. Astfel isi intrebuinteaza timpul scriind o Istoria universala si Biblicele, lucrare intreit mai voluminoasa decat "Biblia".
La 1858, pe cand se dezbatea "Conventiunea din Paris", Eliade publica Conservatorul cu articole de actualitate ; apoi pleca la Paris si Londra, traduce in frantuzeste "Memoriul de la 10 mai 1854 din Sumla", articolul "Turcii si Romanii" si "Profesiunea-i de credinta" Ie introduce intr-o brosura si o distribuie cabinetelor straine, parlamentelor engleze, ziaristilor, barbatilor de stat si de litere ai tarilor culte; in fine, isi compune Memoriu justificativ din 25 iunie 1858 in Paris.
Eliade vede cu multumire. la 1859, realizarea Unirii pe care o proase si o sustinuse cu atata caldura.Intre 1860 si 1865 produce diferite compozitiuni politice, unele serioase, ca Biblioteca portativa, altele glumete, ca Tantalida, Cobza lui Marinica, Proces I [general] intre doua hordii si natia (1862)', Penes Soldanul etc. Solcanul.
Desi combatuse apucaturile despotice ale lui Voda Cuza, Eliade nu ia parte la conspiratiune, si - cu ocaziunea plebiscitului de la 10 mai 1866 - voteaza in contra principelui strain, ca unul care combatuse Divanul ad-hoc, prin urmare si dorintele exprimate la acea adunare.
La infiintarea "Societatii Academice Romane" e numit in acea institutiune, care mai tarziu il alege ca presedinte. Asemenea face parte din Adunarea deputatilor, unde isi arata lipsa de talent oratoric.
Cativa ani redacteaza ziarul politic Legalitatea.Intre 1869-l871 incepe decadenta acelui spirit vioi si oboseala unui talent atat de fertil. Cateva produceri din aceasta epoca sunt mai mult decat slabe. Atins de alienatiune mintala, Eliade moare la Bucuresti in ziua de 25 aprilie 1872 si fu inmormantat la 27 cu
0 pompa extraordinara. La mormant i se pronuntara trei discursuri funebre.
Dupa cateva luni se constitui comitetul care, prin subscriptiune publica, sa ridice un monument aceluia pe care opiniunea il proclamase ca "parinte al literaturii romane". Statuia-i de marmora (lucrata de artistul italian) fu instalata in fata palatului Universitatii si - cu imensa afluienta a populatiunii - inaugurata in ziua de 1881.
[in manuscris, inile referitoare la Eliade sunt introduse intr-o fila mare indoita in doua, o ciorna a lui G. Dcm. Teodorescu, ini scrise si anulate de autor, din care G. Dem. Teodorescu pastreaza intacte numai cele ce urmeaza: ]
Cest. orala I. "Despre Coressi si importanta publicatiunilor lui pentru istoria limbei romane". (Joi, 2 iul.)
Cest. orala II. "Rolul lui Eliade in literatura moderna romana" (sust. vineri 3 iul., 2 ore p. m.)
Ziarul Legalitatea Poezii retiparite, produceri slabe - 1872 (moare).
Proanda Combat[erea] literelor slave filologia
Politica Satire Cobza lui Marinica Tantalida]
Traduceri
Poezii
Metod lancasterian. Biblioteca portativa.
Gramatica romana.
Paralelism intre l. romfanaj si italfianaj.
Alungara slavonismfuluij'.
Protector[atul] tarului.
Brosuri contra Rusiei.
Memoriu contra protectoratului].
Votul si rasvotul.
Procesul intre doua hordii si natia sau spoitii
cu rosu si spoitii cu albu.
Ziarul Legalitatea.
Memoires sur la
Memoires d'un proscris.
Lamartfine], Boileau, Voltaire, Moliere, Osian Byron, Tasso, Dante, Alfieri.
Poezii amoroase. Sburatorul Macesul si florile, (satire) Poezii inedite.
Incercfare] de epopee (Mihaida). Curs de poezia generala.
Critica sj filosofie
Isachar.
Ambele Curiere. Equilibru intre antiteze. Spiritul si materia. Biblia si biblicele. Istoria romanilor.
Epistole
Epistole din esil
Scrisori catre Negruzzi. (Conorbiri] litferarej.
