Henric Sanielevici - Nascut la Botosani, in 1875. Studii - in orasul natal si la Bucuresti. Se inscrie (1894) la Facultatea de litere si filozofie din Bucuresti. Are, ca profesor, intre altii, pe M. Dragomirescu. C. Radulescu-Motru il introduce la Noua revista romani, al carei secretar de redactie devine in 1900. Scrie articole in spiritul criticii lui Ghcrea. Colaborase mai inainte la publicatiile socialiste. in 1903 ii apare o culegere de articole : Incercari critice. in 1905 c profesor la Galati. Scoate, aici, Curentul nou (15 nov. 1905- 15 martie 1906), cu un program antisamanatorist. Publica un violent articol impotriva lui M. Sadoveanu, ceea ce atrage o replica, in aceeasi revista, din partea lui G. Ibraileanu. Devine in 1908 colaborator al Vietii romanesti, iar in 1909 suplineste pe G. Ibraileanu la secretariatul redactiei. Apara, acum, poporanismul de atacurile lui Duiliu Zam-firescu, pentru ca, mai tirziu (in 1920), in noua serie a Curentului nou sa socoteasca, la rindul lui, poporanismul un fenomen reactionat. Din colaborarea la Viata romaneasca retinem documentatul studiu despre Sarmanul Dionis (nr. 6/1909).
In 1911 pleaca in Germania pentru studii de specialitate, in domeniul antropologiei. Colaboreaza, in continuare, la Noua revista romana, iar dupa razboi la Avintul, Cu-vintul liber, Adevarul literar fi artistic ctc. Scoate, in febr. 1920, intr-o seric noua, Curentul nou (46 de numere) cu un program, acum, antipoporanist.
Foloseste, in explicarea operei literare, datele furnizate de antropologic, prilej de ironie pentru contemporani («parul cret si buzele rasfrinte ale lui Delavrancea sau brachicefalia vest-asiatica a Iui Vlahuta devin puncte de plecare ale unei valorificari estetice" - zice E. Lovincscu). in scrierile de specialitate, H. Saniolcvici foloseste un stil violent, tratind, de pilda, pe savantii de felul lui Freud drept "soltici", "tinichigii", "zarafi", "oameni cu ardeiul in dos" {In slujba satanei, 1930). G. Calinescu saluta in acest iconoclast antropolog "un mare, un exceptional polemist al disciplinelor ideologice" (Adev. Ut. fi artistic, 21 iulie 1935).