S-a nascut la 14 februarie 1935 in Pererita, sat de pe malul stang al Prutului. isi pierde tatal in razboi.

Face studii primare si secundare in satul natal si apoi la Lipcani. Absolva, in 1958, Facultatea de Filologie a Institutului "Ion Creanga" din Chisinau.

Debuteaza cupoezie in vremea studentiei, iar in 1957 ii apare primul volum de versuri, intitulat sugestiv Alarma. Scrie multa poezie pentru copii, de asemenea este publicist, prozator, eseist, realizator de manuale scolare. Opera sa poetica este tradusa in limbile rusa, ucraineana, bielorusa, letona, lituaniana, estona, tadjica, turkmena.

Versurile sale sunt cunoscute cititorilor din Bulgaria, Ungaria, Polonia, fosta Republica Democrata Germana, Finlanda, Franta. Statele Unite ale Americii. Operei sale, patrunsa in manuale si antologii, i se consacra numeroase studii.

Comentatorii literari au depistat cateva constante ale liricii lui Grigore Vieru. Una ar fi aceea a dorului, pe care poetul il defineste sugestiv: " tot ce-i dor e neusor". Iar dorul devine rana nestinsa, vesnica, generatoare de poezie, el "se suprapune autobiograficului, dandu-i simplitatea eterna a vietii"(Victor Craciun).

Apoimama devine, dupa afirmatia criticului sus-citat, " matricea si in acelasi timp cheia intregii sale poezii". Este o mama eterna, implicand si constiinta "radacinii de foc" sau "mama-graiul" - cum o mai numeste poetul, si factorul generator de dainuire. O alta constanta a liricii lui Vieru ar fi permanenta regasire in spiritualitatea eminesciana, careia ii confera valoare de univers vital: "Eminescu este izvorul, ramul". Am putea aminti, printre alte constante, vocatia militanta a scrisului sau, caracteristica dealtfel si altor confrati luptatori intru poezie si limba. Iar vocabula sa capata o sonoritate, o cantabilitate aparte, izvorata mai ales din cultivarea obarsiilor noastre lingvistice. Grigore Vieru este " un poet care si-a asumat greul unui grai trecandu-l prin inima sa" (Ioan Alexandru).

Volume de versuri (selectiv):

Un verde ne vede, Chisinau, Editura Lumina, 1975;
Fiindca iubesc, Chisinau, Editura Literatura artistica, 1980:
Poezii, Chisinau, Editura Literaaira artistica, 1983;
Scrieri alese, Chisinau, Editura Literatura artistica, 1984;
Cel care sunt, Chisinau, Editura Literatura artistica, 1987;
Radacina de foc, editie selectiva, Bucuresti, Editura Univers, 1988.

Poeziile Faptura mamei, in limba ta, Mica balada si Litanii pentru orga (fragment) au fost reproduse dupa editia selectiva realizata si ingrijita de Arcadie Donos, cu un Cuvant inainte de loan Alexandru si Postfata de Victor Craciun, Radacina de foc, Bucuresti, Editura Univers, 1988.

Faptura mamei Usoara, maica, usoara, C-ai putea sa mergi calcand Pe semintele ce zboara Intre ceruri si pamant! In priviri c-un fel de teama, Fericita totusi esti Iarba stie cum te cheama, Steaua stie ce gandesti.

In limba ta In aceeasi limba Toata lumea plange, In aceeasi limba Rade un pamant. Ci doar in limba ta Durerea poti s-o mangai, Iar bucuria S-o preschimbi in cant. In limba ta Ti-e dor de mama, Si vinul e mai vin, Si pranzul e mai pranz. Si doar in limba ta Poti rade singur. Si doar in limba ta Te poti opri din plans, Iar cand nu poti Nici plange si nici rade, Cand nu poti mangaia Si nici canta, Cu-al tau pamant, Cu cerul tau in fata, Tu taci atunce Tot in limba ta.

Mica balada Pe mine ma iubeau toate femeile. Ma simteam puternic si sigur. Ca Mesterul Manole am cutezat sa ridic o constructie care sa dainuie vesnic. Am inceput lucrul si le-am chemat la mine pe toate: pe Maria, pe Ana, pe Alexandra, pe Ioana Care va ajunge intai, pe-aceea-n perete o voi zidi. Dar din toate femeile a venit una singura: Mama. - Tu nu m-ai strigat, fiule?!

Litanii pentru orga (fragment) Nu am, moarte, cu tine nimic, Eu nici macar nu te urasc Cum te blestema unii, vreau sa zic, La fel cum lumina parasc. Dar ce-ai face tu si cum ai trai De-ai avea mama si-ar muri?! Ce-ai face tu si cum ar fi De-ai avea copii si-ar muri?! Nu am, moarte, cu tine nimic, Eu nici macar nu te urasc. Vei fi mare tu, eu voi fi mic, Dar numai din propria-mi viata traiesc Nu frica, nu teama Mila de tine mi-i, Ca n-ai avut niciodata mama, Ca n-ai avut niciodata copii.

Scriitori romani