Nascut la 1779 in comuna Aig (comitatul Sibiului din Transilvania), George Lazar studie in scoalele din Sibiu si Cluj, apoi intra in cler si, cu ajutorul baronului sas De Bruckenthal fu trimis la Universitatea din Viena, unde urma cursurile de fizica si matematica. Dupa ce a obtinut licenta in teologie, la 1814, se intoarse in patrie si fu numit predicator-catihet la episcopia romana din Sibiu. Fiindca intr-o predica tinuta la episcopie cuteza sa spuna ca romanilor nu li se recunosc drepturi cu ale celorlalte nationalitati, cu toate serviciile aduse de dansii statului si dinastiei, de aceea la 1815 i se inlatura candidatura la scaunul episcopal, sub cuvant ca e prea invatat pentru romani. Nevoit sa plece, la 1816, trecu in Romania, ca sa exercite profesiunea de inginer pe langa familia Barcanescu.
In acea epoca, pe tron se afla Ioan Caragea, iar limba greaca domina in biserica, in scoale, in cancelarie, in vorbirea societatii culte. Citirea si scrierea in limba romana se preda pe langa cateva biserici de catre dascali, tarcovnici sau unii preoti, dupa bucoavna, ceaslov ori psaltire, numai pentru pregatirea personalului necesar clerului popular; scoalele acelea se intretineau din cotributiunea preotilor.
Ca inginer, George Lazar facu cunostinta cu eforul scoalelor, banul Constantin Balaceanu si-i propuse a-l autoriza sa deschida
0 scoala publica, in care sa predea tinerimii cunostinte de tot felul, chiar in limba romana. Ideia paru indrasneata, nerealizabila. Totusi C[onstantin] Balaceanu o sprijini cu putere si, in divanul boierilor, exclama: "Cum? Preotii romani sa plateasca spre a se tinea scoale unde sa se desromaneasca romani?" La aceasta, dascalii greci si protipendada fanariota raspundeau: Aev yiveTai, avOea! l Limba valahica este saraca, e limba mojicilor si n-are vorbele trebuitoare stiintelor; iar preotii sa plateasca, caci sunt datori sa sustina religia si limba elenica, care e limba bisericii".
Dupa multe staruinte, C[onstantin] Balaceanu izbuti a se da lui jupan Lazar chiliile monastirii Sf. Sava, in care sa deschida o scoala de bogoslavie, pentru pregatirea personalului bisericesc si sa incerce a preda si notiuni de inginerie. Pentru masurarea si delimitarea mosiilor, boierii simteau atata necesitate de ingineri, incat mereu ii repetam: "ingineri em noi, dascale, sa ne masoare mosiile, si de inginerie apuca-te, ca socoteala inveatii baietii in toate bacaniele!"Incepand la 1817, George Lazar dete lectiuni de matematica si desen, pana sa ajunga la geometrie arpentagiu, dar nu uita gramatica, geografia si istoria nationala, prin care se putea destepta constiinta despre originea si drepturile romanilor.
Desi sub domnia lui Sutu venitul scoalelor romane fu redus la 6000 lei pe an, desi lui George Lazar, i se suprima salariul, pe motiv ca, de vor invata mojicii sectiune, ce sa mai faca boierii, totusi intreprinderea fii manoasa in rezultate. Nepotii hai Constantin Balaceanu si poetul Vacarescu incepura a invata sectiune in romaneste; mai multi tineri urmara cursurile pana la 1821, pregatindu-se ca sa-l poata mai intai ajuta, apoi continua .
La 1821 scoala fu inchisa, din cauza Eteriei, si George Lazar trecu la Tudor Vladimirescu, servindu-i ca inginer in ara de la Cotroceni. Peste un an, sub domnia lui Grigorie Ghica, scoala se redeschise sub numele de "Colegiul National", dar George Lazar, bolnav si sarac, parasi tara, se retrase in satu-i natal si muri la 1823, in etate numai de 44 ani. Peste un patrar de secol aparu urmatorul decret:
Dreptate-fratia
In numele poporului roman, locotenenta princiara. Spre a recomanda posteritatii memoria celebrului George Lazar, locotenenta princiara, cu o religioasa simtire, decreta a se deschide o subscriptie pentru radicarea unei statui acestui mare barbat.