George Asachi s-a nascut la 1 martie 1788 in comuna Herta3. De la etatea de 9 ani a inceput a studia la scoalele din Lemberg4 in limbile polona, latina si germana. La 1804 a obtinut gradul de doctor in filosofie, iar peste un an diploma de inginer si architecr.
Pentru schimbarea climei, in august 1805 trecu la Viena, spre a urma cursurile celebrului astronom Burg^, apoi pictura pana la 1809. in timpul razbelului ruso-turc3 se duse la Roma pentru archeologie si cunoasterea limbii italiene.
La 1812, generalul Miollis, comandatul trupelor franceze din Roma, il indeamna a se intoarce in patrie, caci Napoleon I, dupa ce va invinge pe rusi, va restabili chiul regat al Daciei. Electrizat de aceasta ideie, ni la lasi, unde afla despre infrangerea lui Bonaparte, iar pe tron gasi pe Scarlat Callimachi, care la 1813 il numi profesor de studiile teoretice si practice ale ingineriei. Cursurile-i de aritmetica, algebra si geometrie fura urmate de 33 elevi pana la 1819, cand se tinu un examen public cu expunerea urilor de geodezie si architectura. La 1817 organizase un teatru de societate in saloanele hatmanului Costache Ghica .
In timpul Eteriei din 1821, petrecu un an in Basarabia, iar dupa numirea la tron a lui Sandu Sturza, Asachi fu trimis ca agent diplomatic al Moldoi la Viena, unde in interval de cinci ani dobandi chile documente luate de mitropolitul Dosotei la 1687 privitoare la patru mosii proprietate a scolilor publice.
La 1827, ca director al scolilor, instala in casele manastirii Tresfetitele mai intai o scoala primara, apoi primul colegiu, in care G. Sairlescu preda gramatica romana, Fabian matematica si geografia, G. Filipescu geodezia.Intre 1829-l831 George Asachi lucra la St Petersburg si in Bucuresti ca secretar al comitetului insarcinat cu redactarea constitutiunii numita "Regulamentul organic"1. La 1829 fundase prima foaia periodica - ,^ilbina romana"2 [Romaneasca], urmata de patria"3 si de ,J2uletinul oficiat'. La 1831 fu numit director al Arhii Statului si se ocupa a culege si clasifica chiile documente, relati la drepturile si istoria romanilor.
La 1839 infiinta Scoala filarmonica (ai carei elevi putura reprezenta in romaneste opera Norma), si Teatrul National, pentru care scrise drame originale4. Succesiv apoi poblica brosuri istorice si litografii, Icoana lumii cu stampe si un atlas geografic; infiinta
0 fabrica de hartie5; editata in frantuzeste Nulele istorice ale Romaniei, culegeri din poeziile sale, cum si diferite fragmente in limbile franceza, germana si italiana. El casatori pe fiica-sa Ermiona cu Edgar Quinet, celebrul profesor si scriitor francez. Astfel, ca poet, publicist, inginer, istoric si barbat de stat, George Asachi lucra de la 1816 pana la anul mortii, 1871.
Lui se datoresc cercetarile despre "Trecerea imparatului Pa-leologul prin Moldova la 1425" si "Cuvantul cel din urma al lui Stefan cel Mare catre fiul sau Bogdan la 1503" si "Cronica lui Huni sau izvodul spatarului Clanau".
Din operele lui Asachi am pe cele urmatoare:
Raporturi si discursuri scolare. Iasi, 1823-l842.
Albina romaneasca (mai in urma Romania), ziar, 1829-l849.
Istoria Rusiei dupa I. Caidanov, 2 voi. Iasi, 1832-l833.
Harpa romana. Iasi, 1832.Invatatura christiana (trad. din ruseste). Iasi, 1836.
Poesii (culegere). Iasi, 1836 (a doua editiune in 1854).
Aritmetica (manual didactic), lasi, 1836.
Algebra (curs). Iasi, 1837.
Geometria (curs). Iasi, 1838.
Lapeirus, drama cu cantece, prelucrate dupa Kotzebue. Iasi, 1837.
Privigherea ostasului Moldoi (rsuri)1. Iasi, 1837. Norma, tragedia lirica de F. Romani, prelucrata, 1838. Emisferul pamantului si sistema soarelui. Iasi, 1838. Fiul pierdui, drama. Iasi, 1838. Pedagogul, comedia vodevil. Iasi, 1839. Icoana lumii, revista literara. Iasi, 1840-l841. Spicuitorul, ziar. Iasi, 184l-l842. Lexicon de conrsatia (brosura). Iasi, 1842. lou sinoptic al istoriei Moldoi. Iasi, 1842. Archiva "Albinei romanesti" (revista). Iasi, 1844-l846, in 2 voi.
Lupta moldonilor cu cavalerii crucieri in Biorusia la 1842. Iasi, 1845.
Gazeta de Moldavia. Iasi, 1850-l859.
Pastorita Carpafilor, drama vodevil. Iasi, 1850. Tiganii, comedie cu cantece. Iasi, 1856. Patria, ziar. Iasi, 1859-l860. Fabule rsuite. Iasi, 1844 (a II[-a] edit. din 1862. Elena-Dragosiu, drama istorica. Iasi, 1863. Petre Raresiu, drama istorica. Iasi, 1863. Turnul lui Butu, drama originala. Iasi, 1863. Voichita, melodrama originala. Iasi, 1863. Poesii (culegere de). Iasi, 1863.
Ballo in maschera, opera in 3 acte (traducere). Iasi, 1864. Nule istorice ale Romaniei. Iasi, 1867. Calendare pe anii de la 1840 pana la 1867, cu scrieri instructi si poezii de ale sale.
