Garabet IBRAILEANU Nascut la 23 mai 1871, la Tirgu Frumos. Scoala primara la Roman, gimnaziul tot aici. In 1887 se inscrie la liceul din Birlad. impreuna cu Raicu Ionescu-Rion, S. Savin, Moscu Dinu etc, infiinteaza societatea culturala Orientul. Cu Panait Mosoiu si Eugen Vaian, Cezar Vraja (G. Ibrai-leanu), inca elev de liceu, redacteaza revista Scoala noua. Audiaza (din 1890) cursurile Universitatii din Iasi. Trece peste un an la Scoala Normala Superioara. Publica, in Critica sociala (1892), un studiu mai intins despre darwi-nismul social. Apare, in decembrie 1893, Evenimentul literar si G. Ibraileanu participa alaturi de C. Stere la redactarea revistei. in 11 numere publica articole privitoare la Psihologia de clasa. Semneaza si sub pseudonimul Verax.Isi trece examenul de licenta in 1895. Traduce Bel-Ami de Guy de Maupassant (1896) si colaboreaza, sub directia lui Al. Philippide, la Dictionarul limbii romane. Profesor suplinitor (in 1900) la Liceul Internat din Iasi. Publica (1901), in Noua revista romana, articolul Cu prilejul foile-toanelor d-lui Caragiale si studiul Curentul Eminescu. in 1905 ii intilnim numele in Curentul nou din Galati. Publica aici un modul din Spiritul critic in cultura romaneasca si, in apararea lui Sadoveanu, Doi critici fi mai multi scriitori. Note despre ideologia la care aderase, in articolul Poporanismul, aparut tot in Curentul nou.
Impreuna cu C. Stere, Ion si C. Botez si Mihai Carp scoate, in 1906, Viata romaneasca. G. Ibraileanu detine functia modesta de secretar de redactie. Publica cronici literare si articole de orientare.
In 1908 este numit profesor suplinitor la Universitatea din Iasi. Apare (in 1909) Spiritul critic in cultura romaneasca. Tot acum, Scriitori si curente. In Viitorul (decembrie 1909 - ian. 1910) publica o serie de scrisori deschise catre Gherea, incercind sa justifice trecerea intelectualilor ("generosilor") in partidul liberal.
Sub initialele T.P. ii apar (in 1910) insemnari pe teme diverse, revelindu-se un fin moralist (Din carnetul unui om de ieri. Barbatii uriti si amorul etc).
Sustine doctoratul cu teza : Opera literara a d-lui Vla-huta (3 iunie 1912), fiind, apoi, numit titular al Catedrei de literatura romana, in defaarea lui E. Lovinescu, concurent si el pe acest post. Introducerea la teza de doctorat (Literatura si societatea), publicata ulterior in Viata romaneasca, sistematizeaza ideile estetice ale lui G. Ibraileanu.
Editeaza, in 1918, Momentul (nr. i, 4 aprilie), iar in 1919, cu M. Sadoveanu si G. Topirceanu, revista Insemnari literare (nr. 1, 2 februarie). Cezar Vraja publica, aici, aforisme (Privind viata) si articole de orientare literara, grupate, apoi, in lumul Dupa razboi (1921). Prevede dezltarea romanului social, "touffu", "plin de probleme"
Reapare, in 1920, Viata romaneasca (revista isi incetase aparitia in iunie 1916). Apare lumul Note si impresii (1920).
Dintre contributiile lui G. Ibraileanu se detaseaza, in acesti ani, studiul despre Caracterul specific national in literatura romana (1922) si un altul, cu opinii radicale, despre Poezia noua. Polemica, in 1924-l925, cu E. Lovinescu pe tema istoriei civilizatiei romane moderne. Alta, mai directa, izbucneste in 1929 si are ca subiect editarea poeziilor lui Eminescu. Interventiile lui Ibraileanu sint : Editiile lui Eminescu - Editia d-lui E. Lovinescu (Viata romaneasca, nr. 5-6/1929) si D-l E. Lovinescu este vesel (Idem, nr. 1l-l2/1929). Mai inainte (in 1928), intervine in polemica M. Ralea-Paul Zarifopol, luind apararea criticii sociologice si psihologice (Greutatile criticii estetice. Idem, nr. 1).
Tipareste in 1931 lumul Studii literare, care se deschide cu eseul Creatie ti analiza. In 1933 apare romanul Adela. Moare la 10 martie 1936.
De consultat :
G. Ibraileanu : Scriitori romani si straini (B.P.T., 1968, 2 i., editie ingrijita de Ion Cretu) ; Spiritul critic in cultura romaneasca (Ed. Junimea, 1970 ; prefata de C. Cio-praga) ; G. Calinescu : Taine al nostru : G. Ibraileanu (reprodus in culegerea Ulysse, E.P.L., 1967) ; M. Ralea : G. Ibraileanu (studiu inolus in antologia de fata) ; Al. Piru : G. Ibraileanu (E.P.L., 1967).
