Nasterea limbii romane a fost un proces indelungat si complex, care s-a derulat simultan cu formarea poporului roman. Colonizarea Daciei de catre romani s-a caracterizat printr-o influenta reciproca din punct de vedere cultural, dole istorice sustinand faptul ca populatia daco-geta avea o civilizatie avansata chiar inainte de extinderea Imperiului Roman pana la Dunare. Ocupatia romana a durat 165 de ani, intre 106-271, timp in care s-a format poporul daco-roman, fiind falsa teoria conform careia populatia autohtona ar fi disparut cu desavarsire, continuitatea acesteia putand fi demonstrata atat de argumentele arheologice cat si de toponimia si onomastica traco-daca.
Dupa razboiul de cucerire a Daciei de catre romani (105-l06), se produce procesul de romanizare a geto-dacilor, iar limba latina e insusita de catre bastinasi. Din contopirea romanilor cu geto-dacii s-a nascut poporul roman, iar peste limba geto-daca s-a suprapus limba latina vulgara/ populara (lat. \"vulgaris\" = populara), din care s-a nascut limba romana.
Se poate mentiona o prima etapa a formarii limbii romane in secolele VI-VII, dar o desavarsire a trasaturilor caracteristice mai bine conturate are loc pana in secolul al IX-lea.
Limba romana este o limba romanica sau neolatina, la fel ca franceza, italiana, portugheza, spaniola; provensala, catalana, sarda, retoromana si dalmata (ultima, disparuta catre sfarsitul secolului al XlX-lea). Toate limbile romanice s-au format din limba latina si au eluat diferit de la o natiune la alta, in decurs de cateva secole, pe teritoriile cucerite si stapanite de romani (Galia, Peninsula Iberica, Dalmatia, Dacia). Limbile romanice se aseamana prin structura gramaticala si prin cea mai mare parte a cabularului.
Spre deosebire de alte limbi romanice, limba romana este o limba unitara, adica se rbeste la fel pe intreg teritoriul tarii, cu variatii regionale putin semnificative, iar limba romana rbita este foarte apropiata de limba romana literara.
