FLOARE ALBASTRA comentariu referat





Poezia apare in Convorbiri literare din 1 aprilie 1873, impreuna cu inger si demon.

Citita o data cu inger si demon in sedinta "Junimii" din 7 sept. 1872 (I.E. Toroutiu, Studii si documente literare, ypl. IV, p. 457).

in Epoca, din 19 oct. 1897, a aparut articolul lui Anghel Demetrieseu Comentariul uneia din poeziile lui Eminescu. Autorul cauta sa ajute la lamurirea poeziei Floare albastra, punand acest titlu in legatura cu Heinrich von Ofterdingen, in care Novalis scrie si de "floare albastra", si cu Problematische Naturen de Spielhagea Floare albastra este simbolul idealismului si al fericirii ideale, creat de romantica germana. Iosif, care cunostea romantica germana, influentat desigur si de articolul lui Anghel Demetrieseu, a facut sa primeasca titlul Floare albastra revista tinereasca din Bucuresti, 1898.

G. Bogdan-Duica, in Despre "Floare albastra" - explicare istorica (Buletinul "Mihai Eminescu", 1931, p. 18 si urm.), este contra interpretarii titlului poeziei in felul aratat mai sus si ramane la date din insasi viata poetului: "Floare albastra - foarte special - la Eminescu, este asadar o fata frumoasa, nebuna, iubitoare. Despre infinit, despre alte intelesuri, nici vorba. Iubita era de la sat, de la Ipotesti, iar poezia are legatura cu Din strainatate si cu Un roman. Floare este o floare lirica - fara nici un Novalis."

Adevarul poate fi cel sustinut de Bogdan-Duica, dar aceasta nu impiedica intru nimic ca, pe plan artistic, aceasta "floare" vie sa fi devenit un simbol ideal.
Ca o "variatie pe aceeasi tema" este poezia lui Deparateanu - mai putin gratia si candoarea caracteristice liricii lui Eminescu.

Astronomii cate-n stele,
Cat or vrea din turnul lor;
Au sunt astrele mai bele
Decat ochi-ti plini d-amor?

Cat or vrea pedantii, stie
Pe de rost Virgiliul lor;
E mai dulce poezia Decat vorba ta d-amor?

Dea devotii cu fervoare Sarutari icoanei lor;
A mai dulce nu e oare Sarutarea ta d-amor?



Comentariu pe versuri

Aluziile la preocuparile intelectuale ale poetului fixeaza si data aproximativa a conceperii poeziei: epoca studiilor la Viena si apoi la Berlin, in toamna si iama lui 1872. in v. 1 putem avea o aluzie si la Feciorul de imparat fara de stea, iar in v. 7 si 9 la episoade din Memento mori.

Bogdan-Duica (loc. cit.) apropie aceste versuri de cele din Un roman:

Ar vrea ca sa revada colibele de paie,
Dormind cuiburi de vulturi pe stanci ce se praval.

Versurilor li s-a adus corectare de I. Scurtu, acceptata apoi si de Bogdan-Duica. in Convorbiri literare si-n diferite editii avem:

Langa bolta cea senina
Si sub trestia cea lina.

Trebuie acceptata corectarea lui Traian Costa, Versul 22 din "Floare albastra ", in Limba romana, nr. 5, Buc, 1962,
S-ar putea obiecta ca balta nu este "senina". Dar balta nu insemneaza numaidecat smarc, mocirla, mlastina. Poate insemna si apa statatoare curata, in care se oglindeste cerul. Astfel avem in I. Barac (trad. din 1836), O mie si una de nopti, t. III, p. 126:

Si cum, canta pasarele,
Oglinda de balti cetind,
Ne rasfata inimile,
Cantarile auzind.

Obiceiul este si la noi, la tara, si nu e necesar sa mergem cu gandul la Margareta din Faust.

La Alecsandri, ca epitete pentru iubita, intalnim: minune, scumpa minune, gingasa minune, minune vie, iar in Sora si hotul: dulce minune (I.M. Rascu, Eminescu si Alecsandri. ed. cit., p. 57-58).

Pastram pe "totusi", desi unele editii cred ca corecteaza in bine scriind "totul". Poezia ramane clara si cu "totusi", iar dupa acest cuvant, capabil sa te faca sa te opresti si sa meditezi, am pus puncte de suspensie, ca fiind in sensul intentiei artistice a poetului.
Pentru pastrarea formei concesive, asa cum a creat-o Eminescu, vezi si M. Carp, O explicare gramaticala a versului "Totusi este trist in lume", in Viata romaneasca, nr. 11, noiembrie 1961.











Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu











Scriitori romani