Evolutia unui personaj, intr-un roman psihologic din perioada interbelica; Camil Petrescu - Patul lui Procust



In conceptia lui Mihai Ralea, in roman personajele sunt complexe, originale si unice si nu reprezinta ideea de tip. Viata complexa a acestor personaje duce la aparitia unui conflict in constiinta lor, din cauza indepartarii de modul in care ceilalti concep viata. Pentru ca isi pun probleme, aceste personaje constientizeaza rand pe rand o serie de discrepante ce apar de-a lungul existentei. Constientizarea le face sa fie "torturate" de imposibilitatea intelegerii ideilor despre viata ale celorlalti. Personajele de roman psihologic au o gandire profunda si complexa, pentru a putea fi capabili sa analizeze conceptiilor celor din jur. De aici, aparitia costiintei.
Fred Vasilescu este un personaj care are o viata sufleteasca complexa si care isi pune problema conceptiei despre viata a amicului sau - Ladima. Descoperind in mod intamplator relatia acestuia cu Emilia, el incearca sa o inteleaga, tratand-o in paralel cu propria lui relatie cu doamna T. Conflictul din constiinta personajului consta in imposibilitatea de a intelege cum o persoana ca Ladima s-a putut indragosti si a putut face tot ce a facut pentru o femeie ca Emilia.
Fred Vasilescu este unul dintre eroii principali ai romanului "Patul lui Procust", scris de Camil Ptrescu, personaj investit si cu rolul de narator. Fiind un personaj-narator are o viziunea subiectiva si prin urmare este necreditabil. Este un personaj original, unic in gandire si comportament, e complex si nu este previzibil (personaj "rotund" - E.M.Forster). Autorul notelor de subsol il prezinta ca fiind fiul unui miliardar - Tanase Vasilescu Lumanararul. Apare ca un ideal masculin: este distins si are sarm, avand o frumusete "sportiva", e inteligent, are multi amici, se imbraca la moda, e sensibil, echilibrat, are o viata sociala intensa, nu e superficial, desi ceilalti cred despre el contrariul. Din perspectiva criticului literar Nicolae Manolescu, Fred este un personaj superior, iar cei care sunt superiori au succes atat in iubire, cat si in viata sociala.
Autorul il convinge pe Fred sa scrie despre acea experienta care il framanta. Dupa ce primeste caietele, Autorul isi da seama de legatura acestuia cu doamna T., si reuseste sa-l descopere pe Fred intr-o alta postura.

Viata personajului Fred Vasilescu este schimbata la 28 ani de aparitia d-nei T in viata lui. Inainte sa o cunoasca, acesta avea o viata mai linistita, nu-si facea prea multe probleme pentru ceea ce se intampla in jurul lui si nu acorda foarte mare atentie detaliilor. Relatia de iubire pe care o are cu d-na T. il face sa-si schimbe perspectiva asupra vietii. Isi da seama ca era obisnuit "sa puna etichete", sa nu cunoasca oamenii in profunzime. Inca de cand o cunoaste, desi il frapeaza, Fred o trateaza pe doamna T. (Maria Manescu) ca pe o femeie oarecare. Cand descopera cat de mult s-a inselat si incepe sa o cunoasca cu adevarat, isi da seama cat de mult a gresit la inceput. Fred pune capat acestei relatii, desi nu se fereste sa faca un secret din iubirea pe care i-o poarta doamnei T. In incercarea de a explica acest refuz al lui Fred, criticii literari au formulat mai multe ipoteze . De exemplu, G. Calinescu afirma ca Fred fuge de doamna T. "pentru a nu descoperi in ea o fiinta reala, comuna, asemeni oricarei Emilii". Deoarece ea l-a invatat sa acorde atentie detaliilor, sa se concentreze asupra celorlalti, lui Fred i se face frica sa nu descopere prin acest proces de constientizare si cunoastere ca s-a inselat in a o considera pe doamna T. o persoana superioara. Pentru ca o iubeste, prefera sa se indeparteze de ea si sa pastreze aceasta imagine a ei: femeia inteligenta, complexa, stilata, frapanta. Ovidiu S. Crohmalniceanu este de parere ca Fred traieste un complex de inferioritate pentru ca descopera ca "are de-a face cu o persoana superioara, dar abia dupa ce a tratat-o ca pe o oarecare."
Intr-un pasaj de introspectie, Fred afirma ca dupa ce a cunoscut-o pe ea, nimic nu mai e clar si asezat ca inainte. Nici macar timpul nu mai e la fel. Schimbarea produsa la nivelul mentalitatii lui il face sa constientizeze pana si cele mai mici detalii: la o expozitie de arta o analizeaza pe Maria Manescu intr-atat incat ii observa pana si trasaturile mainilor.

Dupa ce afla de moartea amicului sau, Ladima, Fred isi pune problema relatiei dintre Ladima si Emilia, o actrita ratata, o persoana superficiala. Pentru ca isi pune probleme, personajul constientizeaza. Fred se concentreaza foarte mult asupra intelegerii acestei relatii, afirmand ca "Patru generatii dintr-ai mei n-au gandit cat ma framant eu de o luna." Fred Vasilescu nu intelege cum o persoana atat de inteligenta, cu principii solide, o persoana in care a simtit ca poate avea incredere inca de la inceput, a putut sa se injoseasca atat de mult incat sa faca o obsesie pentru Emilia, sa-i adreseze nenumarate scrisori de dragoste, sa fie in stare sa-i faca orice serviciu, chiar cu pretul propriei umiliri; cum a putut sa o admire atat de mult cand ii era clara diferenta dintre ei, cum a putut sa treaca peste toate situatiile penibile in care a surprins-o. De asemenea, este framantat de motivul care l-a impins pe Ladima la sinucidere si ajunge sa faca cercetari printre prietenii lui Ladima ca sa-si lamureasca neclaritatile.
Dupa ce ii da caietele Autorului, Fred Vasilescu moare intr-un accident de avion. Moartea lui ramane sub semnul intrebarii - accident sau sinucidere. Fred ii lasa toata averea sa Mariei Manescu. Romanul se incheie cu afirmatia Autorului din Epilog II ca viata lui Fred Vasilescu ramane o taina, iar ultimele cuvinte fiind: "asa cum singur a spus-o parca, un afluent urmeaza legea fluviului".

Personajul Fred Vasilescu din romanul psihologic "Patul lui Procust", de Camil Petrescu evolueaza de la tanarul superficial, care nu acorda importanta detaliilor, la barbatul matur, care se concentreaza atat asupra problemelor sale personale, cat si ale prietenului sau, Ladima. Un rol determinant in evolutia sa il are doamna T., care prin iubire a reusit sa-l faca sa priveasca viata "printr-o lupa". Aceasta evolutie este posibila mai ales prin procesul de constientizare: "sa apara in constiinta lor probleme care ii tortureaza si ii indeparteaza de felul cum concep viata semenii lor."