Devenita clasica sub denumirea de Arta poetica (Ars poetica), Epistola catre Pisoni face parte din cartea a doua a Epistolelor, fiind scrisa in anul 14 i.Hr. Aici sunt formulate principiile estetice ale clasicismului antic.
Fiul lui Pisoni dorea sa-si exerseze talentul in arta tragediei. Acesta este pretextul de care se serveste poetul pentru a se ridica impotriva diletantilor in ale creatiei poetice, a celor care nesocotesc mestesugul artistic, dezvoltand in acelasi timp o seama din opiniile sale literare: poezia este o arta nobila, care nu trebuie privita ca o desfatare usoara. Realizarea ei necesita respectarea anumitor canoane estetice, presupune munca, perseverenta, putere de asteptare, credinta intr-un ideal. Modelul grec trebuie tot timpul urmat. Misiunea poeziei se afirma in trei planuri: moral, social si religios.
Conform conceptiei lui Horatiu poetul e dator sa fie un deschizator de drumuri, un datator de masura, un educator al cetatii: utilis urbi.
Totodata, Horatiu sustine ca in procesul de creatie este necesara respectarea unor principii fundamentale, care dau valoare operei: claritatea, simplitatea, unitatea dintre forma si fond, originalitatea, concizia, armonia, noutatea vocabularului in concordanta cu continutul. Toate acestea sunt conditii izvorate din natura si functiunea poeziei, inteleasa ca imagine a vietii si ca lectie pentru umanitate.
