Numele lui Hasdeu este asociat cel mai adesea cu drama Razvan si Vidra, "una din foarte rarele capodopere ale genului la noi" (Nicolae Manolescu), care il impune definitiv ca unul dintre creatorii dramaturgiei romanesti de inspiratie istorica, alaturi de Vasile Alecsandri [Despot-Voda], de Alexandru Davila [Vlaicu-Voda] si Barbu Stefanescu Delavrancea (Apus de soare).
Gen: dramatic
Specia: drama romantica de inspiratie istorica
Opera si contextul cultural
|
Personalitate proteica, poet, prozator (nuvela Duduca Mamuca, romanul neterminat Ursita), dramaturg (vodevilul Trei miri si trei mirese, tragedia istorica Raposatul Postelnic, schita dramatica Domnita Rosanda, comedia Trei crai de la rasarit, poemul dramatic Razvan si Vidra), folclorist (Obiceiele juridice ale poporului roman), filolog [Etymologicum Magnum Romaniae, Cuvente den betrani) si istoric (monografia istorica Ion Voda cel Cumplit, Istoria critica a romanilor), Bogdan Petriceicu Hasdeu (1838-1907) este unul dintre spiritele enciclopedice ale culturii romane. Prin vocatia universalitatii, el domina a doua jumatate a secolului al XlX-lea, setea lui de cunoastere si de creatie desemnandu-l drept un veritabil spirit renascentist.
"Poema dramatica" Razvan si Vidra a lui Hasdeu a fost reprezentata pe scena la 10 februarie 1867, cu titlul Razvan Voda, apoi publicata in revista Perseverenta si, ulterior, intr-o brosura. La o noua editie, in 1869, drama va figura cu numele de Razvan si Vidra, schimbare care va accentua legatura puternica dintre destinele celor doua personaje, care nu pot fi concepute decat unul in raport cu celalalt.
Compozitie si structura
Razvan si Vidra intruneste toate trasaturile unei drame: este structurata in canturi (corespondente ale actelor din teatrul modern), iar actiunile personajelor sunt insotite de indicatii de regie, opera fiind destinata reprezentarii scenice. Principalul mod de expunere este dialogul, descrierea si naratiunea fiind limitate la indicatiile scenice. Actiunea se deruleaza prin intermediul replicilor personajelor, a caror succesiune este semnalata in mod constant. Fiecare cant are cate un titlu care sintetizeaza ideea principala: Un rob pentr-un galben, Razbunarea, Nepoata lui Motoc, inca un pas, Marirea si este precedat de un motto. Totusi, titlul nu dezvaluie deznodamantul fiecarui cant, avand rolul de a starni interesul si curiozitatea cititorului. Dimpotriva, finalul este in contradictie cu sugestia din titlu: Razvan se va sustrage statutului de rob, razbunarea sa va consta in iertarea celui care il robise, nepoata lui Motoc, unul din marii boieri ai vremii, se va dezice de statutul sau nobil, alaturandu-se actiunilor haiducesti ale lui Razvan, iar visul de marire al celor doi se va narui dupa doar o zi de domnie.
Surse de inspiratie
In Prefata autorului care precede editia a doua a dramei Razvan si Vidra, Hasdeu face referire clara la sursele de inspiratie care au furnizat materialul artistic al operei sale: scurta domnie a lui Razvan Voda pe tronul Moldovei, in anul 1595, timp de cinci luni, prezentata de Nicolae Balcescu intr-un articol din revista Romania literara, informatii completate de cronica lui Miron Costin. Scriitorul adopta o dubla atitudine fata de evenimentul istoric: cea a omului de stiinta care compara izvoarele trecutului pentru a extrage adevarul istoric (lui Balcescu "i-au scapat, insa, din vedere, doua imprejurari destul de interesante: anume, dintai ca mama lui Razvan fusese romanca; al doilea, ca-Razvan a fost pe langa Aron-Voda nu aga, ci hatman, dupa marturia lui Miron Costin") si cea a scriitorului romantic care intervine in istorie pentru a crea efecte dramatice sporite: reduce durata domniei lui Razvan la o singura zi si modifica moartea acestuia (sfarsitul survine in urma ranirii in luptele cu polonii, si nu prin tragere in teapa).
Subiectul
Cantul I - plaseaza actiunea intr-o piata din lasi, in care sunt introduse pe rand o parte dintre personajele cu rol important in desfasurarea actiunii: Razvan, tigan dezrobit, Sbierea, boier batran, Tanase, cersetor si Basota, mare vatav.' Desi de conditie umila, Razvan poseda o inteligenta vie si, lucru rar, stie carte. Revoltat impotriva unei societati nedrepte care imparte oamenii in stapani si sclavi, scrie pamflete impotriva stapanirii. Destinul il pune in situatia de a gasi punga cu bani pierduta de boierul Sbierea, pe care, din altruism, doreste sa o ofere cuiva care are mai multa nevoie decat el de acei bani. Cersetorul Tanase, care solicitase cu umilinta un banut boierului, chiar inainte ca acesta sa-si piarda punga, refuza, din orgoliu, sa primeasca acesti bani de la un tigan. Descoperind in spatele unei imagini umbrite de prejudecati un suflet sincer, onest, accepta in cele din urma un singur ban, cu regretul ca un asemenea om a avut ghinionul sa se nasca tigan. Refuzul cersetorului de a primi intreaga punga va genera o confuzie care il va costa pe Razvan libertatea abia castigata: este acuzat ca a furat galbenul daruit si devine sclavul lui Sbierea, fiind intens disputat intre acesta si Basota, care voia sa-l spanzure din cauza atacurilor la adresa domniei.
Cantul II - il prezinta pe Razvan intr-o ipostaza noua: capitan al haiducilor, dupa ce evadase din robia cumplita a lui Sbierea. inconjurat de oamenii sai de incredere, Tanase, Razasul si Vulpoiul, negociaza cu boierul Ganea rapirea Vidrei, nepoata lui Mofoc, cu care acesta intentiona sa se casatoreasca. Aducerea Vidrei coincide cu prinderea boierului Sbierea, pe care haiducii vor sa-l ucida. Dovedind o rara noblete, Razvan il cruta pe boierul inspaimantat, considerand ca "Razbunarea cea mai cruda este cand dusmanul tau / E silit a recunoaste ca esti bun si dansu-i rau". Impresionata de marinimia lui Razvan, Vidra ramane alaturi de acesta, intre ei nascandu-se subit o dragoste intensa, care zadarniceste planurile lui Ganea.
Cantul III - transfera actiunea intr-o tabara leseasca, in care Razvan este numit capitan ca urmare a actelor sale de vitejie. Vidra intuieste posibilitatile de ascensiune ale lui Razvan in ierarhia sociala si nu se lasa impresionata de acest pas nesemnificativ. Aroganta, invocand originea sa nobila, il incita pe Razvan sa doreasca sa evolueze in functii mai mari. Reapare Sbierea, ca prizonier de razboi, crutat pentru a doua oara de Razvan.
Cantul IV - surprinde o noua etapa in evolutia lui Razvan, devenit polcovnic (colonel) in armata leseasca. Hatmanul lesesc, impresionat de calitatile lui, ii ofera mana fiicei sale. Razvan il refuza cu discretie, marturisindu-i ca este tigan si ca Vidra ii este sotie, nu sora, asa cum prelinsesera pentru a se proteja de eventuale indiscretii. isi face aparitia vatavul Basota, care ii ofera din partea domnitorului Aron-Voda functia de hatman in Moldova. Vestea este primita cu incantare de Vidra, care este atat de aproape de visul ei de marire. Razvan este insa sceptic, fiindu-i teama de propriile dorinte de ascensiune, latente pana in momentul in care Vidra Ie-a descoperit si Ie-a stimulat.
Cantul V - infatiseaza momentul de maxima ascensiune a lui Razvan. Reintors in Moldova, il inlatura de la tron pe Aron-Voda, implinind visul de marire la care aspirase tacit, alaturi de Vidra. Are insa nesansa unor vremuri tulburi, in care domniile se succed cu rapiditate si, tradat de Basota, pierde pozitia mult ravnita dupa numai o zi. Este ranit in timpul unei lupte la portile cetatii si moare inconjurat de cei dragi. Finalul surprinde o confruntare intre Vidra si Razasul, haiduc loial lui Razvan, care intelege ca sfarsitul capitanului sau a fost determinat de actiunile ariviste ale sotiei sale. Cu un gest spontan, scoate cutitul, intentionand sa o ucida drept razbunare. Sigura pe ea, Vidra nu se lasa intimidata de revolta barbatului si ii ordona cu sange rece sa plece. Razasul se supune poruncii cu o resemnare amara, covarsit de superioritatea femeii.
Conflictul dramatic are doua dimensiuni: un conflict exterior si un conflict interior. Conflictul exterior se manifesta in doua planuri: social si etnic. Ir plan social este marcat, dupa cum mentiona insusi scriitorul in prefata, de "lupta de ura intre'boieri si popor, intre cei avuti si cei saraci, intre cei apasati si cei ce apasau ", iar in plan etnic de prejudecata originii lui Razvan. Conflictul interior este de natura psihologica si se manifesta intre inclinatia lui Razvan de a fi multumit cu ceea ce este si are si tentatia maririi inculcata de Vidra.
Caracterizarea lui Razvan
|
Portret fizic realizat prin caracterizare directa de catre Basota: "Nas de soim; o frunte inalta. Din ochi tresarel / Mai in sfarsit, toata fata numai duh si numai foc!/ Caci pe cei alesi de soarta eu unu-i ghicesc pe loc." Detaliile fizionomice ajuta la conturarea unui erou de exceptie, tipic romantic, ce poseda o frumusete tulburatoare, o vointa de neclintit (sugerata de nasul acvilin) si un spirit patrunzator (simbolizat de fruntea inalta).
Portret moral realizat prin autocaracterizare ("Numai singur eu supt soare, / Dintre mii de tiganime, stiut-am sa-nvaf scrisoare, / Sarbeasca si romaneasca, incat ajunsei de mic / in casa mitropoliei cel mai istet gramatic"), caracterizare directa ("Rob, tigan, haiduc, de oriunde soarta sa te fi adus/ Un suflet c-al dumitale isi va face loc in sus") si caracterizare indirecta, ce reiese din comportament, limbaj si mentalitate.
"Razvan nu e un ins slab, impins dincolo de capacitatea lui de o femeie ambitioasa. Este dimpotriva un om de vointa si de putere si, daca ezita, face aceasta din cauza unei masurari juste a conditiilor. El stie ca un tigan nu poate patrunde. Iubirea Vidrei, respectul polonilor fata de el desteapta amorul de sine amortit de prejudecata oarba a vulgului." (G. Calinescu)
"Razvan nu trebuie socotit ca fiind la inceput un generos, animat pozitiv de instinctul de clasa si devenit pe urma un ambitios fara scrupule, insetat de putere []. Razvan e un romantic tipic, macinat de ambitie ca de o boala, si care-si dezvaluie treptat esenta demonica []. Vidra e catalizatorul patimii lui (femeie, ea insasi, din aceeasi speta de monomani si obsedati), insa nu mai mult. E gresit a vedea in ea geniul rau si dublul impur al lui Razvan." (Nicolae Manolescu)
Elemente romantice
- sursa de inspiratie este un moment din istoria nationala, pe care autorul isi ia libertatea de a-l modifica in scopul obtinerii unor efecte artistice sporite;
- Razvan este un erou exceptional (titanul revoltat, macinat de o pasiune devo» ratoare: ambitia maririi), pus in situatii exceptionale (domneste o singura zi pe tronul Moldovei si moare intr-o lupta la portile cetatii);
- autorul opteaza pentru situatii extreme: Razvan este initial un paria al societatii, iar in final domn al Moldovei;
- se manifesta preferinta pentru personajul stigmatizat prin apartenenta la un grup etnic defavorizat;
- principalul mijloc artistic este antiteza: Razvan este inger si demon, inocent si totodata calculat, impacat cu propria conditie, dar ravnind totul cand vede ca soarta ii este favorabila;
- viziunea hiperbolica marcata de visul premonitoriu;
- destinul lui Razvan este marcat de o predestinare nefasta;
- prezenta unor motive romantice: motivul saracului imbogatit din intamplare si care refuza imbogatirea; motivul stapanului devenit robul robului sau; motivul razbunarii prin bunatate, motivul coincidentelor simultane etc;
- retorica declamativa.
Concepte oprationale folosite:
act, actiune, autor, conflict, compozitie, caracterizare, dialog, drama, didascalii (indicatii scenice), final, scena, personaj literar, text literar, romantism, titlu
