DONNA ALBA - Roman de Gib I. Mihaescu, publicat in 1935, anul mortii scriitorului.
Majoritatea comentatorilor au vazut in Mihai Aspru, protagonistul romanului, un simplu caz de arivism social; Pompiliu Constantinescu este, de altfel, de parere ca "tema romanului este ea insasi vadit stendhaliana, tratind un caz autohton de ridicare a unui plebeu". Pe aceleasi coordonate ale interpretarii se inscrie, ceva mai lirziu, si Nicolae Balota, care vede in eroul lui Gib I. Mihăescu "un Sorel, un Rastignac", definindu-l, in cele din urma, ca pe un "Dinu Paturica al amorului".
Nu despre arivism social se cade insa sa vorbim, in cazul lui Mihai Aspru, ci, mai curind, de un arivism "estetic"; eroul aspira, cu alte cuvinte, nu spre o pozijie sociala mai inalta, ci spre o forma de existenta cu o incarcatura superioara de poeticitate. Se poate chiar spune ca arivismul "estetic" al protagonistului se indreapta adeseori intr-o directie cu totul opusa celei pe care ar urma-o un arivism social, in sensul ca, pentru Mihai Aspru, atractiv, din punct de vedere estetic pare sa fie si polul inferior al societatii. Nu trebuie sa pierdem din vedere faptul ca, in adolescenta, influentat de lecturile lui literare (indeosebi Mihail Sadoveanu, dar si Maxim Gorki ori Gogol), Mihai Aspru a incercat o foarte vie admiratie pentru lumea vagabonzilor fara capatii si a hamalilor de prin porturi: "Pe urma, pe unde n-am umblat. Am fost si la Odessa, numai asa, ca sa dorm o noapte pe chei." Mai tirziu, arivismul "estetic" al eroului se fixeaza, ce e drept, asupra clasei aristocratice, dar este cit se poate de evident faptul ca sentimentul ce-l stapineste intotdeauna este unul de curata admiratie.
Distanta ce separa modul de viata burghez de cel aristocratic este, de fapt, distanta dintre a concepe existenta ca munca si, respectiv, a o privi ca joc. Sigur, nu toate exemplarele intilnite de Mihai Aspru se conformeaza acestui canon; exista, din punctul acesta de vedere, si o aristocratie ce se lasa asimilata de burghezie; unei astfel de categorii ii apartine, intii de toate, Preda Buzescu (personaj ce se coboara pina la a o santaja, cu sume importante de bani, pe Donna Alba), dar si marele Georges Radu Serban (caruia Raoul ii reproseaza faptul ca se preocupa mult prea mult de latura practica a existentei: