cel mai mare poet al Italiei si una dintre cele mai mari personalitati ale literaturii universale.
Diviim Comedie (1307/ 1321) a fost scrisa in limba italiana si intitulata de catre Dante Comedia (in Evul Mediu "comedie" era o scriere cu inceput trist, dar cu deznodamant fericit), iar Boccaccio, unul dintre primii ei comentatori, a numit-o "Divina". Structurata in cele trei cantice (Infernul, Purgatoriul si Paradisul), fiecare continand 33 de canturi, cu un numar aproape egal de versuri, opera se remarca prin-tr-o simetrie impresionanta.
Divina Comedie prezinta calatoria lui Dante prin Infern, acolo unde, conform religiei crestine, isi primesc pedeapsa dupa moarte cei pacatosi, prin Purgatoriu, locul in care, potrivit credintei catolice, se purifica sufletele ce vor intra in Paradis, taramul spiritelor fericite ale virtuosilor.
Ratacit in padure, urmarit de trei fiare salbatice (o pantera, un leu si o lupoaica), gata sa cada prada patimilor simbolizate de aceste fiare, Dante intalneste umbra poetului Virgiliu, care il salveaza de la ratacire, propunandu-i sa strabata impreuna taramul lumii de dincolo.
Umbra lui Virgiliu il conduce pe Dante prin Infern si Purgatoriu. in Infern Dante si Virgiliu strabat regiuni rezervate fiecare unei anumite categorii de condamnati, care indura pedepse grele pentru pacatele savarsite in timpul vietii. Aici se gasesc pacatosii din dragoste, lacomii, zgarcitii, hotii, falsificatorii etc.
in Purgatoriu Dante si Virgiliu intalnesc sufletele celor care, prin suferinta indurata in urma pedepselor la care sunt supusi, se purifica de j>acate.
In Paradis Dante este condus de sufletul Bea-tricei. (Beatrice Portinari a fost iubita lui Dante inca de la varsta de 9 ani; poetul a iubit-o pe Beatrice pana la moartea acesteia si dincolo de ea.) Condus de sufletul Beatricei, poetul strabate "cele noua ceruri (al Lunii, al lui Mercur, al lui Venus, al Soarelui, al lui Morte, Jupiter, Saturn, cerul stelelor Jbce si cerul cristalin), populate de spirite active, cele indragostite, cele intelepte, cele ce au luptat pentru credinta si dreptate ()" (Ovidiu Drimba, Istoria literaturii universale, voi. I).
Poemul Divina Comedie reprezinta atat o sinteza a culturii medievale, cat si un moment de tranzitie spre Renastere, avand o multime de sensuri alegorice si simbolice.
Dante insusi a precizat patru sensuri dupa care poate fi interpretata Divina Comedie:
- sensul literar: Dante calatoreste timp de sapte zile, in anul 1300, prin cele trei taramuri ale lumii de dincolo de moarte;
- sensul alegoric: purificarea sufletului poetului prin coborarea in Infern, urcarea pe muntele Purgatoriului si apoi pana in cel mai inalt cer al Paradisului;
- sensul moral: depaseste cazul particular al lui Danie si trimite la o linie de conduita pentru toti acei oameni care doresc sa se salveze de la o viata nedemna. Aceasta salvare se face prin ratiune (Virgiliu - simbol al ratiunii, il salveaza de cele trei fiare) si iubire (Bea-trice care simbolizeaza iubirea pura si inaltatoare il conduce prin Paradis);
- suprasensul: se refera la conditia umanitatii, aliata pe punctul de a iesi din padurea intunecoasa a evului mediu - insangerat de razboaie si umbrit de dezbinari - prin unirea in cadrul unui imperiu care ar reprezenta o resla-urare a Imperiului Roman.
