Dictionar onomastic de MlRCEA HORIA SlMIONESCU (fragment comentat) referat





Dictionar onomastic (fragment)

Ilona sau
A TREIA EXPERIENTA

. Argument
"Am doua incaperi in apartamentul meu de burlac.
In camera mare este minunat, fapt pentru care ma viziteaza multi cunoscuti. Se afla acolo un studio elegant, cateva fotolii elegante, un covor elegant, o masuta eleganta, un tablou elegant, o oglinda eleganta, un lampadar elegant, o perdea eleganta, un serviciu de fumat elegant, un joc de sah elegant, o liniste eleganta, o eleganta eleganta.


. Replica
In camera mica n-am mai nimic, aici nu vin decat doi-trei prieteni temerari, pentru ca, la drept vorbind, n-am ce sa le arat. Lucrurile la indemana sunt modeste: o masa grosolana, pe care se afla cateva ustensile de scris, si cu care am si scris despre Grecia, cand am insotit pe llion in Razboiul peloponeziac, sau despre dragostea acelei blonde ciudate care a trecut repede prin viata mea si a trebuit s-o urmaresc, apoi, nu numai prin Florenta si Dresda, prin Pompei si Zakopane, dar chiar in tavernele Singaporelui si prin santurile Algerului. Mai am pe masa o fotografie, cam stearsa, cam uscata, in care e tatal meu si pe care odata am privit-o cu atata insistenta, ca am avut impresia ca el m-a chemat: mi-am luat atunci fulgarinul, am iesit si pe urma am cutreierat timp de cativa ani lumea celor de dincolo, asa cum am mai aratat. A fost o ratacire, a fost o implinire aceasta lunga si obositoare cautare? N-as putea preciza. in camera asta mai am un pat de lemn, incomod, ostil, care respinge somnul si invita la repetate iesiri prin fereastra, in plin miez al noptii. Pegasul nu ma asteapta si nici corabia cu bazaitori de argint. Ma intampina, in schimb, luna. Cu raza ei in palme am calatorit inapoi prin istorii, am coborat sub pamant, am cunoscut o multime de oameni despre care auzisem, i-am vazut si i-am imbratisat, am alergat pe campii nestiute, inainte si inapoi, insurubandu-ma in fiecare copac, adunandu-ma in fiecare ochi de apa, tavalindu-ma si zbenguindu-ma in ierburi. Am zburat.

. Coda
Intre aceste doua incaperi este un mic vestibul, cu o usa ce da spre scara. Aici imi lasa factorul postal scrisorile, varandu-le pe sub usa, aici imi las uneori palaria intr-un cuier.
Palaria mea e veche si s-a cam albit de ploi si zboruri repetate.
Imma Imma Kulatta, pictorita japoneza.
Imola Cu aerul buimac, dar maret al celui care a traversat bulevardul dupa ce au trecut pompierii. N-are merite deosebite.
Inculet Fantezia unora, mai exact, a nevestelor fanteziste ale unora, a facut ca nume de familie sa se transforme in nume de botez. Astfel, unul dintre politicienii de altadata ai tarii, Constantin Inculet, botezand copilul unui oarecare agent electoral, i-a dat numele familiei, astfel ca tanarul care a venit azi sa se angajeze la intreprinderea noastra se numeste Inculet Buzoianu.
()
Ion Ion Sebastian Bach.
Ionatan si Ionela gasesc o poarta, o dau in laturi, incearca sa se strecoare prin ea, dar poarta il prinde in grilajul sau de fier greu, necrutator. (Vezi si IOACHIM.)
Iordan Vezi Iorgu
lORGU Vezi Iordan, Dar vezi si Petrescu.
IOSEFINA «Am sa-ti spun alta data povestea losefinei.» (Voltaire)
lOSUB Utilizabil pentru persoane si situatii.
Iov Plange dinainte consolat.
lOVCA De la Iov? «lovea are un profil de zana si un piept de mama a tuturor popoarelor.» (M. Popa)
Ira O efemera ce a zburat de pe pagina deschisa, si ochiul, neobisnuit cu minunile, o vede inca mult timp printre litere, intre c si f, in cuvantul act.
Irimia Tip ingrozitor, cu apucaturi barbare, irascibil, vindicativ, cautator de galceava.
A intrat pe usa fara sa dea buna ziua, s-a trantit pe scaunul dinaintea mesei mele si m-a intrebat:
- De ce ai spus despre mine lui Nicu B. ca as fi parasit-o pe Harieta pentru ca el i-a fost inainte logodnic?


-?
- Si cum ti-ai permis sa spui Harietei precum ca am intentionat sa plec in America si sa ma fac actor la Hollywood?
_?
- Apoi i-ai spus mamei ca mi-am parasit serviciul si ma ocup cu vanzarea de aparate de radio, in Talcioc
Era evident ca voia sa-si revizuiasca raporturile cu oamenii si de aceea intrebarile si nedumeririle sale se concretizasera in situatii si spuse cu totul fanteziste. Nu vorbisem cu nimeni si ma interesa prea putin viata lui. l-am replicat tare, l-am luat de maneca si l-am condus la usa.
A plecat bombanind.
A intrat pe usa, fara sa zica buna ziua, s-a indreptat spre raftul in care imi tin bruioanele acestui dictionar si, desfacand mapa cu fise, a deschis exact la Irimia.
- Asa? Scrii rau despre mine? M-ai incondeiat cum te-ai priceput! Asta nu e literatura obiectiva, ci barfeala !
S-a infuriat cumplit. Mi-a luat fisele, Ie-a mototolit, pe multe dintre ele Ie-a impaturit si Ie-a varat in buzunar.
A plecat furios.
lata-ma in situatia de a nu mai putea continua aceasta lucrare. Mai aveam notate circa 3500 de nume, pe cateva sute de pagini. Irimia mi Ie-a distrus sau mi Ie-a risipit. Impresia mea este ca in buzunar a varat circa cinci sute de pagini. Poate ca furia lui nu mi le va strica.
Rog din suflet pe cititorul acestor pagini ca, in cazul in care il va intalni, sa-l convinga ca nimic din ce am scris la titlul IRIMIA, ca si la alte nume, nu contine nici cel mal mic strop de adevar, ca toate consideratiile mele caracterologice sunt conventionale. N-am urmarit nici intriga, nici injuria. Am facut un simplu joc particular.
Sa-mi dea inapoi manuscrisul.

Sa vie sa-l impac. Spuneti-i ca intre timp am scris despre Irimia niste pagini elogioase, dragute. Despre orice se poate scrie, deopotriva, foarte urat si foarte frumos. Despre el am scris recent cat se poate de frumos.
Asadar, pana una alta, sunt nevoit sa inchei aceste pagini
FARA sfarsit"


Dictionar onomastic, de Mircea Horia Simionescu, este o replica, in contemporaneitate, a Dictionarului ideilor primite de-a gata de Gustave Flaubert. Daca pentru autorul francez lumea lui Bouvard si Pecuchet este o lume ce nu poate opera decat prin intermediul cliseelor mentale, pentru autorul contemporan filtrul de tip livresc al cliseelor devine cel putin la fel de important precum pentru Flaubert cliseizarea existentei. M.H. Simionescu scrie constient de ideea ca intreaga lume exista "pentru a intra intr-o carte". Scrie cu constiinta (de fel, tragica) a omului secolului XX, care se misca in interiorul Bibliotecii Babei.
Problema autenticitatii nu mai exista dincolo de paginile cartilor. Chiar confesiunea - care apare in textul de fata ca o capcana textuala - se face in tiparele prestabilite de livresc. Decorul biroului este descris in "maniera" prozei realiste, cu sublinierea pana la refuz a cliseelor acesteia. Iubirea este urmarirea "unei blonde ciudate", pusa pe acelasi plan cu urmarirea lui "Ilion in razboiul peloponeziac"; "blonda ciudata" este "ciudata" Elena din Troia sau oricare alta eroina literara ce i-a repetat aventura livresca.

Revelatia este, de asemenea, una in "tiparele homerice": cautarea tatalui in "lumea celor de dincolo" este o cautare similara intrarii lui Odiseu in lumea umbrelor, in cautarea celor pierduti si a profetiilor lui Tyresias.

Prin Marginalia, orice opera poate fi relativizata, in aparenta-i obiectivitate. Prezenta "marginaliilor" transforma si uniformizeaza toate operele literare de la Divina Comedie pana in zilele noastre, topindu-le in pasta viziunii lumii ca text.
Desigur, opera este fara sfarsit, deoarece labirintul Bibliotecii Babei este un infinit. Textul care scrie lumea este unul continuu, opus existentei individuale, fiinta prin definitie. Intertextualitatea transpune in infinitatea scrierii universale orice individualitate creatoare. Orice "nume" al dictionarului deschide virtualitati textuale infinite, posibil a fi continuate la infinit.

Teme de lucru :

. Analizati din punct de vedere stilistic fragmentul intitulat Replica.
. Comentati mijloacele de deconventionalizare a "locurilor comune" din literatura clasica prezente in fragmentul citat.












Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu











Scriitori romani