in Familia, nr. 21, 17/29 iulie 1866.
Pare sa fi fost scrisa la Cernauti (Leca Morariu, op. cit.. Buletinul "Mihai Eminescu", 1930, p. 39),iunde Eminescu se simtea "in strainatate" si-si indrepta nostalgic gandurile spre locurile copilariei. Dupa E. Daianu (Eminescu in Blaj, Tribuna, din 5 mai 1902) poezia ar fi fost scrisa la Blaj.
Nostalgia locurilor natale a mai fost cantata inainte de Eminescu: Creteanu, in Cantecul strainatatii, Alecsandri, in Adio Moldovei.
Versificatia este cea din intoarcere de Creteanu, poezie care de asemenea are ca fond dorul de tara:
Destul mugi furtuna pe fruntea-mi inca juna;
Destule ploi de lacrami, destule am varsat.
Destule zile negre si nopti fara de luna
in calea-mi amarata eu vai! am numarat
(vezi Radu Paul, Izvoarele de inspiratie a cateva poezii ale lui Eminescu, Cluj, 1934, p. 7). Avem insa aceeasi versificatie si-n Miezul noptii de Gr. Alexandrescu.
Influenta poeziei lui Creteanu, Pe albumul doamnei A. F., este problematica. Poezia se afla numai in voi. Patrie si libertate, din 1879, n-am gasit-o in revistele la care Creteanu colaboreaza intre 1855 si 1866, asa ca nu se poate afirma ca Eminescu a cunoscut-o. Radu Paul, op. cit., stabileste insa asemanari de tema si expresie intre Eminescu si Creteanu.
"Dor nemarginit", in intelesul popular pe care il are expresia. Si la Alecsandri, in O seara la
Lido (voi. Lacramioare).
Caci te iubesc, Elena, c-o tainica uimire,
Cu focul tineretii, cu dor nemarginit.
Din pragul casutei [lui Eminescu] se desemneaza maret colinele din fata acoperite cu paduri batrane, care acum cad prada securei hotarate si unor negustori fara de inima" (citat dupa Junimea Moldovei de nord de G. Bogdan-Duica, in Iubita de Ia Ipotesti, Buletinul "Mihai Eminescu", 1930, p. 66).
"La poalele colinelor se lamuresc locuintele dese si frumoase ale satenilor din Ipotesti" (ibid.).
in Familia: domninde; greseala de tipar, dupa cum se poate vedea si din ms.
Sihleanu, in Revederea, se bucura de aceleasi bunuri la care Eminescu ravneste: tovarasii de tinerele (la Eminescu v. 21-22), garlite si paraul (la Eminescu, v. 9-10, 25), padurea si pasarile cantatoare (la Eminescu, v. 12, 26-27), valceaua si dealul (la Eminescu, v. 9, 18-19), visurile de viitor (la Eminescu, v. 16, 32). Si lot Sihleanu, dupa ce enumera aceste bunuri, se simte atat de bine: "intr-a naturii simple placeri", dupa cum Eminescu si-aminteste de "placeri mai naturale".
La Alecsandri, in Dedicatie, avem: "poetice simtiri".
Valea natala din regiunea Ipotesti, la cativa km de Botosani.
La Bolintineanu, in Lupta in padure: Apoi ce puteti a zice; in Sorin:
Tu poti a-mi spune, in Domnul de roua: trebuie a ma duce.
"Visari de-un ideal" ar exprima prima dragoste din copilarie a lui Eminescu. Din strainatate are legatura de fond si de expresie cu versiunea manuscrisa pe care o dam mai jos (vezi indeosebi strofa 8), si cu alta incercare poetica din tinerete Un roman (vezi G. Bogdan-Duica, Iubita de la Ipotesti, loc. cit., p. 65 66).