in Familia, nr. 6, 25 febr./9 martie 1866, trimisa de M. Eminovici.
Acum Iosif Vulcan romanizeaza numele si introduce in literatura noastra pe M. Eminescu. Poezia este insotita de o nota a redactiei: "Cu bucurie deschidem coloanele foii noastre acestui june numai de 16 ani, care cu primele sale incercari poetice tramise noua nc-a surprins placut".
In ms. 2259, f. 30 se noteaza ca poezia este compusa in 1865. Transcriind-o pe curat, poetul
- da forma definitiva. Deosebirile in textul de tranzitie din Familia: v. 4: dulce; v. 5: cu iarba
rde: v. 12: Alb ca neaua sinului; v. 21: Catu-ti. in refrenul strofelor, Eminescu renunta la forma
sapte" din Familia. in textul definitiv, strofa a Ii-a este barata cu creionul in 1881, de aceea o
cuprindem intre paranteze.
Eminescu a avut ca model Doina lui Alecsandri, cum se vede din repetarea cuvintelor: "De-as avea" si mai cu seama din strofa a IH-a, cum au aratat mai demult Anghel Demetriescu (in studiul M. Eminescu din Literatura si arta romana, 25 iunie - 23 sept. 1903, p. 359 si urm.) si apoi alti cercetatori literari. Este insa gresit ceea ce afirma Leca Morariu ca fiind parerea lui Anghel Demetriescu: "O searbada copie dupa un searbad model al lui Alecsandri" (Eminescu -note pentru o monografie, in Buletinul "Mihai Eminescu", Cernauti, 1931,p. 58).
Alecsandri alcatuieste din clemente eterogene o compozitie care reuseste sa nu fie nici doina de dragoste si nici de voinicie. Vocabularul, ca si temele fondului, ne indreapta spre cantecele populare. Eminescu a procedat insa cu simt critic, simplificand si aducand unitate in ceea ce i se infatisa atat de artificial la marele lui inaintas. Ca poezie de dragoste, desi naiva, nu este o simpla copie. Versficatia este cea populara, folosita si de Alecsandri in Doine.
Eminescu si-a amintit poate si poezia Fat-Frumos (Basme, 1855) de Bolintineanu, unde strofa a Ii-a incepe cu versurile: "De-as avea o fetisoara / Cu cosite galbiori".
(Vezi si Radu Manoliu, Izvoarele motivelor si procedeelor din poeziile lui Eminescu, in Preocupari literare, nr. 4, 1 aprilie 1936.)
La Creteanu, in Toamna: Sanu-i c crinul alb, voluptos,
La Bolintineanu, in Fat-Frumos: El zareste-o porumbita.
